Jurnal FM 
1895 – S-a constituit Societatea Petrolieră Steaua Română
#Postat de Carmen Vintu on septembrie 4, 2025
Pe 4 septembrie 1895, după adoptarea primei legi a minelor, a fost înființată societatea anonimă Steaua Română, cu un mix de capital român și străin. În 1897, după ce rafinăria a achiziționat integral zona petrolieră din jurul Câmpinei, aceasta a devenit una dintre cele mai moderne rafinării din Europa, extinzându-se pe o suprafață de 13,5 hectare. La momentul inaugurării, rafinăria era considerată cea mai mare și mai avansată din Europa. Patrimoniul său includea rafinării, schele, sonde, instalații de export la Constanța și Giurgiu, o flotilă de tancuri petroliere pe Dunăre, o fabrică de acid sulfuric, o fabrică de bidoane și o stație de conducte de apă pe râul Doftana.
Steaua Română este o companie petrolieră din România, înființată în 1895. De-a lungul istoriei sale, a fost una dintre cele mai mari și influente companii din industria petrolieră românească.
Licenţiere
| Utilizare neîngrădită: Autorul acestei imagini permite utilizarea acesteia în orice scop şi de către oricine fără condiţii şi îngrădiri. Indicarea autorului este facultativă. |
Istoricul fișierului
Apasă pe dată/timp pentru a vedea fişierul aşa cum era la data respectivă.
| Data și ora | Miniatură | Dimensiuni | Utilizator | Comentariu | |
|---|---|---|---|---|---|
| actuală | 28 martie 2008 17:51 | 457×432 (45 KB) | Radu Trifan (Discuție | contribuții) | {{Descrierea imaginii| Acţiune a societăţii petroliere Steaua Română, emisă in 1926 | arhiva proprie | | | | }} |
- Nu puteți suprascrie acest fișier.
Utilizarea fișierului
Următoarele 2 pagini trimit spre această imagine:
Sursa foto: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Fi%C8%99ier:Steaua_Romana.jpg
Compania Steaua Română își are originile în „Societatea română pentru industria și comerțul petrolului”, fondată de un grup de investitori români cu sprijinul firmei vieneze Offenheim und Singer. În 1895, adoptarea primei legi moderne a minelor în România a deschis ușa capitalului străin, permițând formarea primelor mari companii petroliere cu investiții străine. Steaua Română a devenit rapid cea mai mare și importantă dintre acestea, fiind fondată de Banca Ungară pentru Comerț și Industrie, care a preluat activele românești ale companiei vieneze Offenheim. Inițial, capitalul social era de 2,4 milioane lei aur, în principal din investiții maghiare, austriece și britanice.
După înființare, compania a crescut rapid, deținând în 1897 305 hectare de câmpuri petrolifere bogate în zona Câmpina. În același an, Steaua Română a construit cea mai mare și modernă rafinărie din Europa, situată la Câmpina. În 1898, capitalul social al companiei a crescut la 10 milioane lei aur, iar investițiile germane au început să înlocuiască treptat capitalul britanic.
Împreună cu investitori olandezi, Steaua Română a fondat compania Aurora, care a construit rafinării la Colanu și Băicoi. De-a lungul anilor, compania a participat la fondarea și preluarea unor participații în mai multe companii petroliere.
În 1903, compania a trecut printr-o criză majoră după falimentul Băncii Ungare pentru Comerț și Industrie, care deținea controlul majoritar. În aceste circumstanțe, Deutsche Bank a preluat participațiile austriece și maghiare, crescând capitalul social al companiei și consolidând prezența germană în industria petrolieră românească.
În 1908, guvernul român a impus o lege care stabilea prețuri maxime pentru produsele petroliere la ieșirea din rafinărie, dar companiile, inclusiv Steaua Română, au format un cartel numit „Distribuția” pentru a ocoli legea. În această perioadă, compania a continuat să fie un jucător major în industria petrolului.
În 1915, Steaua Română era cel mai mare producător de petrol din România, cu un capital de 125 milioane franci și o producție de 367.565 tone de țiței, fiind urmată de companii precum Astra Română și Româno-Americană. Cu toate acestea, în timpul Primului Război Mondial, zona petroliferă din Muntenia, inclusiv rafinăria companiei, a fost distrusă de Armata Română în retragere, dar a fost repusă în funcțiune de germani în 1917.
După război, în 1920, capitalurile germane din industria petrolieră au pierdut teren, iar Steaua Română a fost pusă sub sechestru judiciar ca „bun inamic”. Negocierile au dus la preluarea majorității acțiunilor de către români, iar restul acțiunilor au fost împărțite între investitorii francezi și britanici. În perioada interbelică, compania a cunoscut o dezvoltare semnificativă, atingând o producție record de 1,4 milioane tone de țiței pe an.
După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, compania și-a pierdut din influență, ajungând să reprezinte doar 10% din producția totală de țiței a României. În 1943, rafinăria din Câmpina a fost bombardată de forțele americane, fiind distrusă în proporție de 20-30%. După război, Steaua Română a fost naționalizată în 1948, devenind parte a industriei socialiste de stat.
În 1997, compania Steaua Română a fost reorganizată, iar pachetul majoritar de acțiuni a fost preluat de investitori privați. Rafinăria de la Câmpina a rămas principalul activ al noii entități.
Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Steaua_Rom%C3%A2n%C4%83
