1754 – S-au întemeiat Școlile Blajului, primele școli sistematice în limba română

Blajul a devenit un centru important al învățământului românesc din Transilvania începând cu secolul al XVI-lea. În anul 1754, datorită eforturilor episcopului Petru Pavel Aaron, au fost inaugurate primele școli românești: „Școala de Obște”, cu predare în limba română, și Gimnaziul din Blaj, unde predarea se făcea în latină și germană. Această realizare a fost considerată un moment crucial pentru educația românească, determinându-l pe Ion Heliade Rădulescu să afirme: „Aici a răsărit soarele românilor”, o inscripție cu acest citat fiind montată pe clădirea unde a funcționat Școala de Obște.

Licențiere

Eu, deținătorul drepturilor de autor ale acestei opere, prin prezenta îmi public lucrarea sub următoarea licență:

Acest fișier a fost eliberat sub licența Creative Commons Atribuire și distribuire în condiții identice 3.0 Neadaptată.

Sursa foto: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:%C8%98coala_de_ob%C8%99te_din_Blaj,_plac%C4%83_memorial%C4%83.jpg

În anul 1790, Blajul avea aproximativ 1.000 de locuitori, iar până în 1835 numărul acestora a crescut la 1.300. Dezvoltarea rapidă a orașului, în principal datorită avântului educației și comerțului, dar și construirii căii ferate, a contribuit la creșterea semnificativă a populației, care a ajuns la 2.338 locuitori în 1900 și la 9.036 în 1941.

O lovitură grea pentru Blaj a venit în octombrie 1948, când autoritățile comuniste au interzis Biserica Română Unită cu Roma. Această decizie a dus la arestarea elitei intelectuale a orașului și dispersarea ei, închiderea Academiei Teologice Greco-Catolice și distrugerea Bibliotecii Centrale din Blaj, o mare parte din cărți fiind aruncate în râul Târnava. Totodată, capelele instituțiilor de învățământ din Blaj au fost transformate în săli de sport, iar profesorii greco-catolici au fost trimiși în închisori.

Blajul a avut un rol de pionierat în învățământul românesc, primele școli de un grad mai înalt fiind fondate aici în 1754. În paralel, în alte regiuni românești au fost inițiate proiecte similare: Gheorghe Asachi a înființat primele școli cu predare în română la Iași, iar Gheorghe Lazăr a deschis în 1818 Școala română de la „Sfântul Sava” în București. De asemenea, la Arad a fost fondată în 1812 prima școală pentru pregătirea învățătorilor, cunoscută sub numele de Preparandia.

În Moldova, Gheorghe Asachi a jucat un rol esențial în dezvoltarea educației în limba română, înființând în 1814 un curs de inginerie la Trei-Ierarhi și reorganizând seminarul acestei școli. În 1835, tot Asachi a pus bazele Academiei Mihăilene, care oferea educație de la nivelul elementar până la cel superior.

În Țara Românească, sub conducerea lui Gheorghe Lazăr, s-a deschis Școala română de la „Sfântul Sava”, care a devenit un reper important pentru educația românească. Lazăr a militat pentru educația în limba română, subliniind importanța învățământului în limba maternă pentru poporul român.

În Transilvania, tradiția școlilor din Blaj a fost continuată de personalități precum Timotei Cipariu și Gheorghe Barițiu, acesta din urmă jucând un rol crucial în fondarea primei școli comerciale la Brașov în 1834.

Sursa: https://www.e-communio.ro/stire7109-mica-istorie-a-scolilor-romanesti-din-blaj