Current track

Title

Artist


16 ianuarie 1927, la Oradea a avut loc prima audiție a Sonatei Nr. 3 pentru vioară și pian, în caracter popular românesc, op. 25 de George Enescu

#Postat de on ianuarie 16, 2022

Sonata Nr. 3, o compoziție de muzică de cameră, a fost scrisă în 1926 de George Enescu. Partitura, publicată în 1933, a fost dedicată in memoriam violonistului Franz Kneisel. Este una dintre cele mai populare și, în același timp, cele mai respectate lucrări ale compozitorului.

Sonata Nr. 3 a fost scrisă în aproximativ patru luni, în 1926, într-o perioadă în care Enescu a fost ocupat și cu ultimele acte ale operei Oedipe. Sonata a fost interpretată pentru prima dată la Oradea în 16 ianuarie 1927, cu George Enescu la vioară și compozitorul și pianistul Nicolae Caravia, repetată, la scurt timp după aceea, la București. Enescu și Caravia au interpretat și premiera de la Paris în martie 1927, în Sala Gaveau.

Un alt spectacol notabil a avut loc la Paris în iunie 1930, când compozitorul a fost partener cu Alfred Cortot.
Elevul lui Enescu, Yehudi Menuhin, a făcut o înregistrare în 1936 cu sora sa, Hephzibah Menuhin la pian, iar compozitorul însuși a înregistrat opera de două ori ca violonist, în 1943 cu Dinu Lipatti și din nou câțiva ani mai târziu cu Céliny Chaillez-Richez. Un alt spectacol a avut loc în mai 1946, cu Yehudi Menuhin la vioară, acompaniat la pian de compozitor.

 George Enescu – Sonata nr. 3 pentru vioară și pian în La minor, în caracter popular românesc • Interpretare de colecție cu George Enescu la vioara si Dinu Lipatti la pian

 La data de 16 ianuarie 1927, acum 95 de ani, avea loc la Oradea prima audiție absolută a Sonatei nr. 3 în la minor pentru pian și vioară, „în caracter popular românesc”, op. 25, capodoperă a muzicii universale.

Sursa:  Wikipedia, enciclopedia liberă/16.01.2022


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *