150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni, organizată de Eminescu la Mănăstirea Putna

Anul acesta, pe 15 august, se vor împlini 150 de ani de la Marea Serbare de la Putna – primul forum al studenților români ce a reunit tineri de pe ambii versanți ai Carpaților şi la care au participat personalități de marcă ale culturii române, între care Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Ioan Slavici, A.D.  Xenopol. Evenimentul va fi marcat printr-o serie de manifestări culturale şi științifice care vor avea loc pe 15 august, precum şi pe parcursul întregului an, unele dintre acestea sub înaltul patronaj al Academiei Române și al Patriarhiei Române.

Președintele Consiliului Județean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a avut întâlniri cu reprezentați ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și Mănăstirii Putna, în vederea elaborării programului de activități dedicate aniversării celor 150 de ani de la „Serbarea de la Putna – 1871”. Şeful deliberativului judeţean a declarat: „În prima ședință a Consiliului Județean Suceava voi propune aprobarea unui parteneriat cu Mănăstirea Putna, pentru realizarea unor acțiuni dedicate Marii Sărbători. Este dorința și obligația noastră de a fi parte în realizarea acestui program, Consiliul Județean Suceava împreună cu  unitățile noastre de cultură, Muzeul Național al Bucovinei, Centrul Cultural „Bucovina”, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, precum și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT)”.

Flutur a precizat că în program se vor regăsi activități aniversare diverse, desfășurate atât pe 15 august, când va fi organizată o serbare aniversară care să reamintească de „Serbarea de la Putna – 1871”, iar pe durata întregului an vor avea loc manifestări culturale şi științifice, concursuri naționale pentru tineri, se vor edita diverse publicații, materiale cu tema aniversării, un album aniversar. Se vor realiza şi efigii din bronz ale organizatorilor Serbării de la Putna, expoziții în care vor regăsi o serie de obiecte  prezentate în premieră publicului, vor fi reconstituite drumurile către Putna parcurse la acea vreme de Mihai Eminescu și de Ciprian Porumbescu.

De menționat este că o serie de activități desfășurate la Mănăstirea Putna se vor regăsi sub înaltul patronaj al Academiei Române și al Patriarhiei Române, iar manifestările vor avea un impact internațional urmând să se realizeze un album aniversar dedicat Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni – Putna 1871, publicații și materiale audio-video pe tema aniversării a 150 de ani de la Serbarea din 1871 și a luptei pentru unitatea românilor.

Serbarea de la Putna, din 1871, a reprezentat primul forum al studenților români ce a reunit tineri de pe ambii versanți ai Carpaților. Deși nu a avut un caracter activ și un impact direct asupra politicii perioadei, momentul poate fi încadrat cu succes între manifestările naționale ale românilor din Imperiul Austro-Ungar, alături de „Pronunciamentul de la Blaj”, din 3 mai 1868, sau de „Memorandumul” din 28 mai 1892. Puțini dintre participanţii la momentul 1871 vor mai prinde înfăptuirea Marii Uniri. Intelectuali precum Ioan Slavici vor rămâne fideli ideii de monarhie dualistă, iar tânărul de atunci A.D. Xenopol nu va mai apuca să trăiască decât doi ani în România Mare. Putem considera însă că generația momentului Putna 1871 a pregătit și anticipat generația Primului Război Mondial, potrivit Historia.ro