1385 – Prima mențiune a unui județ din Țara Românească: Județul Jaleș

Județul Jaleș este atestat pentru prima dată în documentul emis la 3 octombrie 1385, când domnitorul Dan I donează mănăstirii Tismana satul Tismana, situat în acest județ, și îi întărește vechile moșii. În același document, mănăstirea primește un tribut anual de 400 de găleți de grâu din județul Jaleș. Numele județului provine de la râul Jaleș, un hidronim considerat de origine traco-getică, iar reședința sa s-a aflat, pentru o perioadă lungă, la Dăbăcești, o localitate a cărei amplasare exactă este disputată între Runcu, Brădiceni și Arcani.

Județul Jaleș este considerat primul județ din Țara Românească menționat în documente, având o importanță semnificativă în perioada medievală. După anul 1444, acesta a fost dezmembrat, iar localitățile sale au fost incluse în județele Gorj și Mehedinți de astăzi.
Denumirea județului Jaleș provine de la râul Jaleș, iar în decursul timpului, reședința sa s-a mutat de la Dăbăcești la Tismana. Între anii 1454-1456, Tismana a devenit reședința banilor olteni retrași din Banatul de Severin. Tismana s-a transformat într-un important târg regional, fiind locul de unde se coordonau acțiuni împotriva Regatului Ungariei.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Jale%C8%99#/media/Fi%C8%99ier:JudeteWallachia.png
În secolele XIV-XV, județul Jaleș se întindea pe valea râului Jaleș, afluent al Tismanei, până la izvoarele râului Tismana și împrejurimile orașului Târgu-Jiu. Limitele sale vestice se extindeau până la confluența râurilor Jiu și Motru, iar în sud-est ajungea la confluența râului Jilțul Mare cu Jiu. Deși hotarele exacte nu sunt cunoscute, istoricii consideră că județul includea sate precum Bălești, Dăbăcești, Rasova și Turcinești.

Prima mențiune a județului apare în hrisovul din 1385, când domnitorul Dan I întărește drepturile mănăstirii Tismana. Ulterior, județul Jaleș este menționat în alte documente emise de voievozii Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea și Vlad Dracul, referindu-se la dăruiri de moșii și privilegii pentru mănăstirile Tismana și Vodița. Printre localitățile menționate în documentele din acea perioadă se numără Dăbăcești, Ploștina, Leurda, Arcani și Bălești.

Ultima mențiune a județului Jaleș datează din 20 octombrie 1444, într-un document emis de cancelaria voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara. După această dată, județul a fost desființat, iar teritoriul său a fost înglobat în noile județe Gorj și Mehedinți.