S-a întâmplat în 23 aprilie 1400
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 23 aprilie 1400: Alexandru cel Bun urcă, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, pe tronul Moldovei. Împrejurările în care a ocupat tronul nu sunt bine știute. După cum ne spune Letopisețul anonim de Bistrița, el a fost ajutat de Mircea cel Bătrân. În felul acesta trebuie înțeleasă știrea conform căreia Mircea „l-a luat” pe Iuga (fostul voievod) „la sine”. Data suirii pe tron a lui Alexandru nu a putut fi stabilită cu exactitate dar unele surse, posibil apocrife, ar indica sfârşitul lui aprilie 1400. Cert este că primul său act semnat în calitate de domnitor datează din 29 iunie 1400.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_cel_Bun#/media/Fi%C8%99ier:AlexandruCelBun-Neamt.JPG

         Alexandru cel Bun a fost domnitor al Moldovei între primăvara-vara anului 1400 – 1 ianuarie 1432. Fiu al lui Roman I, Alexandru cel Bun a avut una dintre cele mai lungi domnii, caracterizată printr-o perioadă de linişte şi prosperitate. Alexandru este fiul lui Roman I Muşat, dintr-o a doua căsătorie cu Anastasia, din ramura Koriatovici, a dinastiei lituane a Gedyminilor, vară a regelui Poloniei, Vladislav Jagello.

         Din prima căsătorie a tatălui său, Alexandru mai avea trei fraţi, Ştefan I, Mihail şi Iuga. Este primul din neamul Bogdăneştilor, care poartă nume de botez de origine grecească, Alexandru. I s-a spus „cel Bun” mult după moarte, „Alexandru Vodă cel Bătrân şi Bun” apare în Letopiseţul lui Grigore Ureche, în primul sfert al secolului al XVII-lea. A fost asociat la domnie cu fratele său Bogdan, cel puţin în titlul actelor tatălui său din 1392-1393. Bogdan mai este menţionat în câteva acte, până la 28 iunie 1411. Alexandru şi-a asociat la domnie fiul cel mare, din a doua căsătorie, Iliaş, între 2 august 1414 – 20 august 1431.

         Alexandru cel Bun a avut patru soţii: Margareta, Ana (Neacşa), Ringala – vară primară a lui Vladislav Jagello, şi Marena (Marina, Maria). Printre fii lui Alexandru, care i-au succedat la conducerea Moldovei, se numără Iliaş, Ştefan al II-lea, Petru al II-lea, Bogdan al II-lea – tatăl lui Ştefan cel Mare şi Petru Aron.

          Abil politician, Alexandru a reuşit să menţină un echilibru între Polonia şi Ungaria. Pe 12 martie 1402 încheie un tratat de vasalitate cu regele Poloniei, Vladislav Jagello, care va fi reînnoit în 1404, 1407 şi 1411. Prin acest tratat, Alexandru a căutat să se apere de pretenţiile lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, care vroia să reinstaureze suzeranitatea maghiară asupra Moldovei şi mai ales să controleze Chilia, punctul terminus al drumului central-european spre gurile Dunării.

          Pe 15 martie 1412, Vladislav Jagello şi Sigismund de Luxemburg semnează tratatul de la Lublau. Acesta prevedea ca în cazul neparticipării lui Alexandru la campania antiotomană luată în considerare, Moldova să fie împărţită între cei doi conducători, Poloniei revenindu-i Suceava şi Cetatea Albă, iar Ungariei, Romanul şi Chilia. Tratatul de la Lublau nu a fost pus niciodată în aplicare, pentru că Alexandru şi-a onorat obligaţiile asumate prin recunoaşterea suzeranităţii polone şi datorită faptului, că divergenţele polono-ungare s-au dovedit întotdeauna mai puternice decât interesele comune. În calitate de vasal, Alexandru a trimis corpuri de oaste la Grünwald în 1410, respectiv Marienburg în 1422, care au luptat alături de armata poloneză, împotriva cavalerilor teutoni.

Articolul complet aici: S-a întâmplat în 23 aprilie 1400

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 23 aprilie 1400 appeared first on Jurnal Spiritual.

S-a întâmplat în 23 aprilie 1400 was first posted on aprilie 23, 2021 at 2:36 am.
©2020 „Jurnal Spiritual„. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.com