Gheorghe Focșa, etnolog și muzeolog român
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 15, 2025
Gheorghe Focșa (n. 15 octombrie 1903, Rășcani, Șuletea – d. 30 octombrie 1995, București) a fost un etnolog și muzeolog român, pasionat de dezvoltarea cercetărilor etnografice și unul dintre întemeietorii Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București. A fost director al muzeului timp de 30 de ani și membru fondator al Societății Cultural-Științifice GETICA.

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” — monument istoric cu codul B-II-a-A-18994[1]
Korinna – Operă proprie
Ansamblul Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“
- CC BY-SA 3.0 ro
- Fișier:Monument istoric muzeul satului.jpg
- Creată: 10 septembrie 2011
- Încărcată: 10 septembrie 2011
Sursa foto: https://www.cooperativag.ro/gheorghe-focsa-extras-strada-latina-nr-8
În anul 1948, Muzeul Național al Satului și-a redeschis porțile pentru public, iar Gheorghe Focșa, fost student al profesorului Dimitrie Gusti și membru al echipelor de monografiști, a fost numit la conducerea acestuia. Sub direcția sa, muzeul a fost consolidat ca un centru de cercetare etnografică, având ca fundament cercetările pe baza unor criterii multiple, precum istoricul, socialul, geografia, economia și arta.
În timpul mandatului său, Gheorghe Focșa a stabilit direcțiile de dezvoltare ale muzeului, având în vedere aspecte precum:
- Istoricul: Reprezentarea habitatului tradițional și a culturii populare în evoluția sa între secolele XVII-XX.
- Socialul: Relevarea structurilor sociale din mediul rural.
- Geografia: Gruparea monumentelor pe provincii istorice.
- Economia: Analiza tipologiei gospodăriei în funcție de ocupațiile și meșteșugurile tradiționale.
- Arta: Integrarea valorii estetice, fie implicită, fie explicită, în diversele forme de cultură materială.
Distincții
- Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (11 octombrie 1973) – pentru activitatea îndelungată și meritele deosebite în domeniul etnografiei și muzeologiei, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani.
Lucrări publicate
- Contribuție la cercetarea mentalității satului. Convorbire cu Grigorie Loghie din Runcu-Gorj (1932)
- Aspectele spiritualității sătești (1937)
- Le village roumain pendant les fêtes religieuses d’hiver (1943)
- Aspecte ale civilizației țărănești (1944)
- Elemente decorative la bordeiele din sudul regiunii Craiova (1957)
- Evoluția portului popular în zona Jiului de Sus (1957)
- Arta populară în Republica Populară Română. Port, țesături, cusături (1957)
- Țara Orașului. Studiu etnografic. Cultura materială (1957)
- Muzeul Satului (1958).