Jurnal FM 
Ciprian Porumbescu, compozitor român, autorul primei operete româneşti, „Crai nou”
#Postat de Carmen Vintu on iunie 6, 2020
Ciprian Porumbescu (născut Ciprian Golembiowski Porumbescu; n. , Șipotele Sucevei, Imperiul Austriac – d. , Stupca, Austro-Ungaria) a fost un compozitor român.
CiprianPorumbescu pe un timbru românesc din 2021
Ciprian Porumbescu pe un timbru din Republica Moldova
A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op.29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festiva a Gimaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciprian_Porumbescu#/media/Fi%C8%99ier:Ciprian_Porumbescu_-_Foto02.jpg
A compus, de asemenea, muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, Trei culori.
Ciprian Porumbescu se naște la 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.
Din cauza lipsei resurselor financiare, Ciprian Porumbescu nu a beneficiat de o educație muzicală completă și constantă. A urmat cursuri de muzică la Suceava și Cernăuți, unde a condus corul Societății Culturale „Arboroasa”. Un moment important a fost participarea sa la festivitățile din 1871 dedicate aniversării a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, unde a uimit asistența cu talentul său la vioară.
Ulterior, a obținut o bursă care i-a permis continuarea studiilor la „Konservatorium für Musik” din Viena. Aici, a dirijat corul Societății Studențești „România Jună” și a publicat în 1880 „Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români”, o colecție de 20 de piese corale și cântece la unison, prima lucrare de acest gen din literatura muzicală românească.
Vârful carierei artistice a lui Ciprian Porumbescu a fost atins în perioada imediat următoare studiilor din Viena. Pe 11 martie 1882 a avut loc premiera operei sale „Crai nou”, considerată prima operetă românească. Spectacolul, prezentat la Brașov, a cunoscut un succes enorm, fiind reluat pe aceeași scenă de două ori. În același an, opereta a fost montată și la Oravița.
Pe lângă „Crai nou”, Ciprian Porumbescu a compus numeroase alte lucrări, printre care se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostașilor români” și multe altele.
Din păcate, viața lui Ciprian Porumbescu a fost curmată brusc la o vârstă fragedă. La doar 29 de ani, pe 6 iunie 1883, s-a stins din viață la Stupca, răpus de tuberculoză. A murit înconjurat de tatăl său și de sora sa, Mărioara.
Ciprian Porumbescu a lăsat în urmă o moștenire bogată în domeniul muzicii românești. Compozițiile sale, marcate de spiritul romantic, se disting prin elemente tehnice și expresive specifice acestui curent. În lucrările sale, a integrat tematici patriotice, dar și trăiri personale, gânduri și idei, transmise printr-o muzicalitate aparte.
Mormântul lui Ciprian Porumbescu se află în cimitirul satului Stupca, numit astăzi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor. În semn de recunoaștere a talentului său excepțional, în 1950, Conservatorul din București a primit numele său, pe care l-a purtat până în 1990.
Ciprian Porumbescu rămâne o figură emblematică a muzicii românești, un compozitor genial care a contribuit semnificativ la definirea identității artistice naționale.
