Aurel Tita, poet și traducător român

Aurel Tita (n. 8 ianuarie 1915, Risipiți – azi Unirea –, județul Dolj – d. 14 octombrie 1994, București) a fost un poet și traducător român, cu o activitate literară bogată desfășurată în paralel cu cea didactică.

A urmat cursurile școlii primare în comuna natală, apoi a absolvit Colegiul Național „Carol I” din Craiova (1934). A studiat la Școala Normală Superioară din București, obținând licența în Litere și Filosofie.

Începând cu anul 1944, a fost profesor de limba franceză la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București.

A debutat cu versuri în revista Picătura de rouă din Craiova (1931), pe când era elev. Primul său volum de poezie, Undeva, în amintire…, a fost publicat la Craiova, în 1935. A semnat și cu pseudonimele Aureola Nalbă, Stan Palavră, Marcella U., Tudor Dima.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/writing-write-paper-pen-letters-6823596

Sursa foto: https://aman.ro/betawp/wp-content/uploads/personalitati/T/tita%20aurel.pdf

A colaborat cu numeroase reviste literare, printre care: Picătura de rouă, Ion Maiorescu, Arhivele Olteniei, Poezia, Familia, Azi, Ramuri, Convorbiri literare, Revista Fundațiilor Regale, Kalende, Vremea, Tribuna, Iașul literar, Argeș, Gazeta literară, Orizont, Oltul, Tomis, Viața Românească ș.a.

Volume publicate:

• Undeva, în amintire…, versuri (1935)
• Mic îndreptar de omenie (în colaborare cu T. Dăncău, 1947)
• Gheorghe Lazăr. Poem dramatic în versuri (în colaborare, 1968)
• Iancu Jianu, piesă de teatru (în colaborare, 1973)
• Ca să ai un cer al tău…, versuri (1968)
• Cine le paște le cunoaște, versuri pentru copii (1979)
• Gravitația flăcării, versuri (1981)
• Cantilene, versuri (1989)

Traduceri:

• Anatole France, Insula pinguinilor (1955)
• Émile Zola, Prăpădul (1958)
• Jean de La Fontaine, Fabule (1961, 1967)
• Phaedrus, Fabule (1966, 1981)
• Lope de Vega (traduceri nefinalizate în fragmentul oferit).