Activistul politic belarus Vitold Aşurak, condamnat în ianuarie la cinci ani de închisoare pentru participarea la protestele anti-guvernamentale, a decedat în penitenciar.
Circumstanţele precise ale morţii sale nu au fost imediat clare. Site-ul de ştiri Onliner şi alte publicaţii au declarat că a suferit un atac de cord într-o închisoare din estul Belarusului. Aşurak avea 50 de ani, a fost membru al partidului de opoziţie al Frontului Popular Belarus şi coordonator al mişcării „Pentru libertate”. La un procesul în care a fost condamnat, şi care s-a desfpşurat în spatele uşilor închise în luna ianuarie, a fost găsit vinovat de încălcări grave ale ordinii publice şi violenţă împotriva poliţiei. Intr- o reacţie la informaţiile legate de moartea activistului, lidera opozitiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, aflată în exil a condmant autorităţile pentru moartea lui Aşurak. „Oamenii nu suferă doar, oamenii mor din cauza regimului din Belarus”, a scris ea într-o postare pentru Twitter.
Vitold Aşurak avea 50 de ani, a fost membru al partidului de opoziţie al Frontului Popular Belarus şi coordonator al mişcării „Pentru libertate”
Zeci de mii de bieloruşi au protestat luni de zile anul trecut, împotriva rezultatului alegerilor prezidenţiale din august 2020 şi în urma căruia Aleksandr Lukaşenko a fost declarant învingător, pentru un al 6 lea mandat. Statele Unite si Uniunea Europeana nu au recunoscut rezultatul scutinului, scriu cei de la
adevărul.ro. Opozitia si Ţihanovskaia au cerut noi alegeri, care să se desfăşoare cu respectarea standardelor internaţionale. Uniunea Europeană şi Statele Unite l – au pus pe Lukaşenka şi alti zeci de oficiali şi oameni de afaceri pe lista sancţiunilor, înghetînsu-le activele şi impunînd interdicţii de viză. Ca răspuns la moartea lui Aşurak, purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene, Peter Stano, a declarat că blocul „cere eliberarea imediată” a tuturor prizonierilor politici.
Vitold Aşurak
Deşi protestele au scăzut în amploare în ultimele luni, regimul Lukaşenko a amplificat represiunea asupra activiştilor civici şi jurnaliştilor independenţi. Numeroase publicaţii au fost supuse la presiuni, iar jurnaliştii sunt intimidaţi şi hărţuiţi dacă relatează despre desfăşurarea protestelor sau brutalitatea poliţiei, notează europa libera. În 18 mai, poliţia a percheziţionat birourile centrale şi regionale al publicaţiilor online Tut.by and Hoster.by, care au urmărit îndeaproape represiunea protestelor. Au avut lor percheziţii şi în locuinţele unor jurnalişti de la cele două publicaţii. Bătăi, detenţie, represiune, exil – zeci de mii de oameni din Belarus au fost afectaţi de agresiunea regimului Alexandr Lukaşenko, după ce acesta s-a autodeclarat câştigător al alegerilor prezidenţiale din august 2020 şi sute de mii de oameni au ieşit în stradă, acuzându-l de fraudarea alegerilor.
Aleksandr Lukașenko – președinte Belarus
Principalul său opozant, Svetlana Tihanovskaia, a declarat că a fost forţată să părăsească Belarusul şi să treacă graniţa în Lituania la o zi după alegerile din 9 august, după ameninţările împotriva ei şi a familiei sale. Ţihanovskaia nu este, însă, singura figură a opoziţiei din Belarus care s-a confruntat cu ameninţări, închisoare sau alte presiuni din partea lui Lukaşenko şi a sistemului său opresiv. Unul dintre apropiaţii săi, Maria Kolesnikova, ar putea primi 12 ani de închisoare, potrivit unor acuzaţii oficiale date publicităţii pe 13 mai, calificate ca „revoltătoare” de Departamentul de Stat al SUA. Kolesnikova nu este singura figură a opoziţiei din Belarus prigonită de regimul lui Lukaşenko pentru că a fost în fruntea mişcării pro-democraţie care a luat fiinţă anul trecut în Belarus. Sursa: adevărul.ro.
Jurnal FM 
