Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria

Părintele Cleopa Ilie (născut Constantin Ilie; 10 aprilie 1912, Sulița – 2 decembrie 1998, Mănăstirea Sihăstria, județul Neamț) a fost arhimandrit și stareț al Mănăstirii Sihăstria, una dintre cele mai cunoscute personalități duhovnicești ale Ortodoxiei românești.

Mai multe detalii

Padre Cleopa Ilie, Rumania

R.S. – Wikicommons en rumano

Detalii despre permisiuni

Creative Commons Attribution License v. 2.5.

Mai mult

• CC BY-SA 2.5vezi condițiile
• Fișier:Padre Cleopa Ilie1.jpg
• Creată: 2006
• Încărcată: 10 iulie 2010

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopa_Ilie#/media/Fișier:Padre_Cleopa_Ilie1.jpg

S-a născut într-o familie numeroasă de țărani, fiind al cincilea dintre cei zece copii ai lui Alexandru Ilie. A urmat școala primară în satul natal, iar apoi a petrecut trei ani ca ucenic duhovnicesc pe lângă schimonahul Paisie Olaru, pustnic la Schitul Cozancea.

În decembrie 1929 a intrat în obștea Schitului Sihăstria, împreună cu fratele său mai mare, Vasile, iar în 1932 a fost primit oficial în comunitate. După efectuarea serviciului militar la Botoșani (1935), s-a întors la mănăstire și a fost tuns în monahism în 1937, primind numele de Cleopa.

În 1942 a devenit locțiitor de egumen, iar în 1944 a fost hirotonit ierodiacon, urmând ca în 1945 să fie hirotonit ieromonah de către episcopul Galaction Cordun. Ulterior a fost numit egumen al Schitului Sihăstria.

În 1947, odată cu ridicarea schitului la rang de mănăstire, Cleopa Ilie a fost hirotesit arhimandrit. Din cauza presiunilor regimului comunist, s-a retras de mai multe ori în munți (1948, 1952–1954, 1959–1964), ducând o viață de sihăstrie.

În 1949 a fost numit stareț al Mănăstirii Slatina (Suceava), unde a format o obște numeroasă. După revenirea definitivă la Mănăstirea Sihăstria, în 1964, a devenit duhovnicul mănăstirii, îndrumând atât monahi, cât și credincioși mireni timp de peste trei decenii.

A trecut la cele veșnice la 2 decembrie 1998.

În 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea sa, alături de alți duhovnici și mărturisitori. Proclamarea solemnă a avut loc în 2025, atât la București, cât și la Mănăstirea Sihăstria, în prezența a numeroși ierarhi și pelerini.

Troparul Sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie de la Sihăstria:

Glas 1

Pe-ai Moldovei luceferi și pe stâlpii smereniei, care pe pământ cu credință într-un gând nevoitu-s-au, pe marele Cleopa cel smerit, pe gura tunătoare-a lui Hristos, și pe Paisie duhovnicul cel preablând cu râvnă să-i cinstim, zicând: Slavă Celui ce v-a slăvit pe voi, slavă Celui ce v-a întărit, slavă Celui ce minunați v-a arătat și rugători pentru noi.^[9]

Pe părinții duhovnici ai Moldovei, cei plini de har, care pe pământ cu credință, într-un cuget s-au nevoit. Pe marele Cleopa cel minunat, propovăduitorul lui Hristos și pe Paisie cel smerit și mult răbdător, din inimi să-i cinstim, zicând: Slavă Celui ce v-a slăvit pe voi! Slavă Celui ce v-a luminat! Slavă Celui ce v-a arătat rugători neîncetați pentru noi!

Părintele Cleopa a lăsat o bogată moștenire spirituală, concretizată în predici, cărți și învățături duhovnicești. Printre lucrările sale se numără:

• Despre credința ortodoxă
• Predici la praznice împărătești și sfinți de peste an
• Predici la Duminicile de peste an
• Valoarea sufletului
• Urcuș spre înviere
• Despre vise și vedenii
• Cum putem intra în rai (în colaborare)

De asemenea, a publicat acatiste și numeroase articole, iar multe dintre predicile sale au circulat în manuscris.