Cetatea Rupea: Bijuteria născută dintr-o ruină
#Postat de Carmen Vintu on martie 18, 2026
Construcția care datează din anul 1324 a fost o ruină până în 2013, când s-au finalizat lucrările de restaurare.
Cetatea Rupea este una dintre cele mai vechi fortificații din județul Brașov, având o istorie deosebită. Deși inițial impunătoare, fortăreața a ajuns o ruină în timpul regimului comunist. Fiecare iarnă ce trecea săpa adânc în zidurile cetății, iar până în 1990, majoritatea zidurilor erau distruse. De-a lungul următorilor 15 ani, din cele patru turnuri nu mai rămăsese decât unul singur, iar drumul până la cetate se surpase, lăsând cetatea izolată pe dealul din localitate.

Cetatea Rupea într-o zi senină
Florin Şarpe – Operă proprie
Cetatea Rupea
- CC BY-SA 4.0
- Fișier:Rupea Fortress.jpg
- Creată: 25 august 2016
- Încărcată: 19 septembrie 2018
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Rupea#/media/Fișier:Rupea_Fortress.jpg
Începând cu anul 2002, au început demersurile pentru găsirea finanțării pentru restaurarea cetății, iar din toamna anului 2009 au început lucrările, care au durat aproximativ trei ani. Zidurile exterioare și cele patru turnuri au fost refăcute, iar pentru a facilita accesul vizitatorilor, a fost construit un drum asfaltat și o parcare de 110 locuri, plus o parcare specială pentru autocare. Cetatea beneficiază și de un centru de informare turistică, iar iluminarea pe timp de noapte face ca priveliștea din drumul național să fie una superbă.

Cetatea Rupea
Diana Popescu – Operă proprie
Aceasta este o imagine cu un monument istoric din România, clasificat cu numărul BV-II-a-A-11769.
- CC BY-SA 3.0 ro
- Fișier:Cetatea Rupea, judetul Brasov.jpg
- Creată: 18 mai 2013
- Încărcată: 28 septembrie 2013
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Rupea#/media/Fișier:Cetatea_Rupea,_judetul_Brasov.jpg
Cetatea Rupea este deschisă publicului zilnic între 10:00 și 20:00, iar prețul unui bilet este de 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru copii. Situată la 70 de kilometri de Brașov pe DN 13 spre Sighișoara, cetatea este ușor vizibilă de pe drumul național.

Cetatea Rupea
Bogdan Muraru – Operă proprie
Cetatea Rupea (Cetatea Cohalmului)
- CC BY-SA 3.0 ro
- Fișier:Intrare cetate.jpg
- Creată: 7 septembrie 2014
- Încărcată: 7 septembrie 2014
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Rupea#/media/Fișier:Intrare_cetate.jpg
Cetatea Rupea a avut un rol dublu: de apărare și administrativ. Conform profesorului Nicolae Șoancă, „Cetatea este atestată documentar din 1324 sub numele de Kuholm și a servit ca ultim refugiu al sașilor răsculați împotriva regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei.” Actuala cetate cuprinde trei curți construite între secolele XIII-XVII, extinderile fiind determinate de creșterea demografică. A fost atât o cetate de apărare, cât și una cu rol administrativ, de scaun săsesc.

- Domeniu public
- Fișier:RupeaReps.jpg
- Creată: 20 mai 2007 (original upload date)
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Rupea#/media/Fișier:RupeaReps.jpg
Se crede că cetatea se află pe locul unei vechi fortificații dacice, iar ceramica descoperită atestă prezența dacilor în acest spațiu. Turiștii pot vizita cele patru turnuri impunătoare. Turnul Porții avea rolul de apărare și era prevăzut cu guri de scurgere a păcurii, iar în fața sa exista un șanț adânc care împiedica accesul atacatorilor.

- Domeniu public
- Fișier:RepsRupeaKőhalomCetateaRupea.jpg
- Creată: 1 august 2010
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Rupea#/media/Fișier:RepsRupeaKőhalomCetateaRupea.jpg
Turnul Slăninii era folosit pentru depozitarea rezervei de hrană, iar feroneria de pe feronalele pietrei este vizibilă și astăzi, indicând locurile unde slănina era agățată pentru a fi păstrată la rece pe timpul iernii. Turnul Slujitorilor era locul în care stăteau străjerii care păzeau cetatea și supușii în vreme de asediu. Cel mai înalt și puternic turn este Turnul Cercetașilor, cu trei niveluri, din care turiștii pot să admire o panoramă superbă asupra întregii zone.
Cetatea Rupea mai găzduiește aproximativ 100 de încăperi de piatră și o fântână adâncă de 41 de metri, datând din 1613.
Cetatea Rupea, cunoscută și sub numele de Cetatea Cohalmului sau Die Repser Burg, este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice din România. Primele așezări umane datând din Paleolitic și Neolitic timpuriu (5500-3500 î.Hr.) sunt atestate pe acest teritoriu. Prima atestare documentară a cetății datează din anul 1324, când a servit drept refugiu pentru sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei. Denumirea de Kuholm provine de la roca pe care a fost construită cetatea – bazalt.
În secolul al XV-lea, cetatea era un important centru comercial și meșteșugăresc, având 12 bresle. De-a lungul timpului, cetatea a servit ca fortificație și refugiu pentru localnicii din împrejurimi, fiind strategic situată la intersecția drumurilor comerciale care legau Transilvania, Moldova și Țara Românească.
Cetatea Rupea a fost construită pe Dealul Cohalmului și a fost extinsă în secolele XIV-XVII, având patru zone întărite cu turnuri poligonale. În interiorul cetății se pot găsi încăperi, turnuri și o capelă, toate făcând parte dintr-un sistem de fortificații bine gândit, care a rezistat timpului și atacurilor.
În perioada comunistă, cetatea a fost lăsată în paragină, dar a fost salvată în urma unor inițiative de restaurare începute în 2009, fiind redeschisă publicului în 2013, complet restaurată și reabilitată.
Astăzi, Cetatea Rupea este un simbol al renașterii istorice, atrăgând turiști din întreaga lume și fiind una dintre cele mai valoroase destinații din județul Brașov.
Sursa: https://jurnalspiritual.ro/cetatea-rupea-bijuteria-nascuta-dintr-o-ruina/
VIDEO
| Descriere | Română: (Cetatea Cohalmului) |
| Dată | 16 decembrie 2018, 00:41:48 |
| Sursă | Operă proprie |
| Autor | Neighbor’s goat (discuție) |
| Permisiune (Reutilizarea acestui fișier) | Eu, deținătorul drepturilor de autor ale acestei opere, prin prezenta îmi public lucrarea sub următoarea licență: Acest fișier a fost eliberat sub licența Creative Commons Atribuire și distribuire în condiții identice 4.0 Internațională. |
Jurnal FM 