Mihai Constantinescu, violonist și poet român

Mihai Constantinescu (n. 21 august 1926, Chișinău, Basarabia, astăzi Republica Moldova – d. 25 februarie 1987, București) a fost un violonist de renume mondial și poet, membru fondator al cvartetului „Voces”.

Sursa foto: AI

Sursa foto: https://www.facebook.com/100067395624597/posts/21-august-1926-s-a-născut-violonistul-mihai-constantinescumihai-constantinescu-2/1090666656523178/
În 1940, familia sa s-a refugiat în România, unde Mihai Constantinescu a continuat studiile la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, specializându-se la vioară sub îndrumarea profesorilor Cecilia Nițulescu-Lupu și Vasile Filip. A fost remarcat și îndrumat personal de George Enescu, cu care a concertat între 1942 și 1945. La vârsta de 15 ani, a obținut Premiul european pentru vioară la Festivalul Internațional de la Weimar (1941).

Pe lângă cariera muzicală, Mihai Constantinescu a fost și poet. A debutat literar în 1968 în revista Tomis, cu volumul Izvorul nopților albe, urmat de alte lucrări precum La porțile cuvântului și Liman virtual.

Constantinescu a debutat ca violonist la doar 8 ani și a fost remarcat de mari muzicieni precum George Enescu și David Oistrakh. A susținut numeroase concerte în România și în străinătate, fiind apreciat pentru tehnica sa impecabilă și pentru interpretările sale emoționante. A colaborat cu pianista Marta Joja, realizând înregistrări de lucrări de Händel, iar în 1981 compozitorul Sigismund Toduță i-a dedicat Sonatina pentru vioară și pian.

Mihai Constantinescu a fost un violonist de talie mondială, apreciat pentru virtuozitatea și sensibilitatea interpretărilor sale. A fost membru fondator al cvartetului „Voces” și a obținut, la doar 15 ani, Premiul european pentru vioară la Festivalul Internațional de la Weimar (1941).

Mihai Constantinescu a înregistrat lucrări de mare valoare pentru vioară și pian, multe dintre ele fiind realizate în colaborare cu pianista Marta Joja. Printre înregistrările notabile se numără:

• Mozart: Concert Nr. 23 pentru Pian și Concert Nr. 6 pentru Orchestră, Electrecord, 1960
• Beethoven: Romanțele pentru vioară și orchestră Nr. 1 și Nr. 2, Electrecord, 1971
• Handel: Seven Sonatas for Two Violins and Basso Continuo, Op. 5, Electrecord, 1985
• Handel: Six Sonatas for Violin and Harpsichord, Electrecord, 1985.

Pe lângă cariera sa muzicală, Mihai Constantinescu a avut o activitate literară remarcabilă, publicând volume de poezii în 1975 și 1983. A fost cunoscut pentru sensibilitatea și profunzimea versurilor sale. Debutul său literar a avut loc în 1968 cu volumul Izvorul nopților albe, urmat de La porțile cuvântului și Liman virtual.