Plan pentru combaterea celui de-al doilea val al pandemiei de coronavirus, în judeţul Suceava

Autorităţile județene și cadrele medicale au stabilit un plan pentru gestionarea celui de-al doilea val al pandemiei de coronavirus, care ar putea fi mai mare decât primul şi are un maxim estimat la începutul lunii decembrie. Planul a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă susținute de prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan, și de conducerea Spitalului Județean Suceava.

Planul are în vedere trei puncte principale, primul fiind menținerea ordinii în sistemul sanitar județean, respectiv respectarea procedurilor medicale, a legislației în fiecare unitate sanitară. Al doilea punct este asigurarea unui acces echitabil la tratament al pacienților Covid, în condițiile unor resurse materiale și umane care sunt limitate, și nu în ultimul rând, menținerea unei capacități de tratament al pacienților non-Covid în scopul gestionării urgențelor medicale.

Directorul medical al Spitalului Județean Suceava, dr. Marius Grămadă, a spus că este evident că în momentul acesta s-a ajuns la al doilea val al epidemiei de coronavirus, lucru demonstrat de cifrele din România şi din Europa. Nimeni nu ştie însă cât de mare va fi acest al doilea val, dar se urmărește ca toate resursele materiale și umane din sistemul sanitar sucevean să fie folosite eficient, astfel încât să se treacă cu bine această perioadă. „Sunt doar estimări. În grafic este prezentat primul val, aprilie-mai și valul al doilea care a început deja și va avea un maxim estimat la începutul lunii decembrie, destul de mare comparativ cu ceea ce am trăit în urmă cu aproximativ opt luni”, a spus dr. Marius Grămadă.

Acesta a adăugat că s-a reuşit mărirea, la nivelul judeţului Suceava, a capacităţii de paturi, astfel încât la ora actuală sunt 458 de paturi îngrijite de medici de medicină internă, boli infecţioase, pneumologi şi medici ATI.

Dr. Grămadă a adăugat că structura sanitară din judeţ poate fi prezentată ca o piramidă, în vârful căreia sunt medicii de anestezie şi terapie intensivă: „Trebuie să ierarhizăm aceste unităţi sanitare să ştim să le gestionăm şi să le folosim la maxima lor capacitate. Şi toate acestea pornesc de la nivelul medicilor de familie şi al medicilor cu competenţe limitate, care pot supraveghea un pacient şi îi pot ajuta pe colegii lor de specialităţile medicale. În ierarhie urmează medicii care aplică tratamentele nespecifice, îngrijesc forme uşoare ale bolii, respectiv forme de pneumonii uşoare. Urmează medicii pneumologi infecţionişti, care dispun de anumite medicamente pe care Ministerul Sănătăţii face eforturi deosebite ca să le procure din afara ţării, iar în vârful acestei piramide sunt medicii de terapie intensivă, care depun cele mai dificile eforturi pentru a salva vieți omenești”.

De menționat este c,ă în tot acest plan, Spitalul Municipal Fălticeni este preconizat a fi spital-suport pentru toate patologiile non-Covid din județ. De altfel, scopul unui asemenea plan este de a se putea îngriji echitabil și eficient pacienții cu patologie Covid, dar să nu fie neglijați nici ceilalți pacienți, iar pentru aceasta este necesară cunoașterea resurselor existente.