Ioana Kassargian, sculptoriță română

Ioana Kassargian (4 octombrie 1936, București – 14 decembrie 1985, București) a fost o sculptoriță română.

A absolvit Institutul de Arte Plastice din București (1953–1959), avându-l ca profesor pe Cornel Medrea, și a colaborat o perioadă cu Ion Irimescu.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/sculpture-sculptor-hand-tool-work-4501024/

Sursa foto: https://personalitati.araratonline.com/kassargian-ioana-1936-1985/

A debutat în perioada comunistă cu lucrări în stilul realismului socialist, precum Oțelar, Darul vieții și Muncitor, dar ulterior și-a orientat exprimarea artistică spre forme sintetice și abstracte, păstrând temele socialiste ca pretext pentru explorări artistice.

În 1963 a primit Premiul pentru sculptură al Uniunii Artiștilor Plastici. Între 1964 și 1967 a realizat sculpturi monumentale „plein-air” pentru București și, în 1967, a obținut o bursă de studii la Paris. A avut expoziții personale în 1966, 1970 și 1976 și a participat la numeroase expoziții colective, inclusiv la Paris (Bienala tineretului, Musée Galliera, Hommage à Brâncuși, 1976).

Lucrările sale pot fi văzute în spații publice, printre care:

• Eforie Nord: Dialog cu floarea (1964, bronz)
• București: Legenda Mioriței (1965, piatră), Muzica (1968, piatră)
• Neptun: Tinerețe (1969)
• Costinești: Flautistul (1972, piatră)

Colecțiile muzeale ce includ lucrări ale Ioanei Kassargian: Muzeul Național de Artă București, Muzeul de Artă „Mesager” Constanța, Muzeul de Artă Vizuală Galați, Muzeul Țării Crișurilor Oradea și Muzeul de Artă „Himera nopții” Tulcea.

Premii și distincții

• Premiul pentru sculptură, Uniunea Artiștilor Plastici (1963)
• Premiul Municipiului București (1969)
• Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a IV-a (1968), pentru contribuții deosebite în domeniul artelor plastice.