Henri Catargi, artist vizual român

Henri Catargi (6 decembrie 1894, București – 19 iulie 1976, București) a fost un artist vizual român, pictor modernist și de avangardă, cu formare juridică, care în ultimele decenii ale carierei a realizat și lucrări în stilul realismului socialist.
Henri H. Catargi provenea dintr-o familie de elită: tatăl său, juristul Henri Catargi (1860–1944), a fost director al Băncii Naționale, mareșal al Palatului Regal și ministru plenipotențiar la Bruxelles. Mama, Ecaterina Lămotescu, era fiica ofițerului Nicolae Lămotescu.
Și-a făcut studiile liceale la Paris. La insistențele tatălui, și-a obținut licența în drept la Sorbona, după care s-a orientat către artă.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Henri_Catargi#/media/Fișier:Henri_Catargi.01.png
Revenit în România, a frecventat Academia Liberă de Pictură, unde i-a avut profesori pe Gheorghe Petrașcu și Jean Al. Steriadi. În 1920 a plecat din nou la Paris, studiind la Academia Julian. A intrat în contact cu artiști postimpresioniști precum Édouard Vuillard, Paul Sérusier, Felix Vallotton și Maurice Denis, dar și cu Theodor Pallady, care l-a influențat puternic.

A debutat cu o expoziție personală la Paris, în 1922, apoi a expus constant atât în țară, cât și în marile capitale culturale ale lumii: București, Moscova, Belgrad, Praga, Berlin, New Delhi, Cairo, Londra, Tokyo.

După 23 august 1944, stilul său a trecut de la avangardă la un modernism temperat, pentru ca, în contextul presiunilor ideologice și al nevoilor materiale, să adopte treptat un limbaj realist socialist. A pictat personaje în costume tradiționale, portrete și compoziții conforme cerințelor oficiale ale epocii, reușind însă să păstreze un nivel artistic remarcabil.
De-a lungul carierei, a primit numeroase onoruri oficiale, între care:

• Ordinul Muncii clasa a II-a (1957)
• Maestru Emerit al Artei (1962)
• Artist al Poporului (1964)
• Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (1966) și clasa I (1968)
• Ordinul Muncii clasa I (1971).