Ilariu Dobridor, poet și ziarist român

Ilariu Dobridor (numele real: Constantin Iliescu Cioroianu, 31 octombrie 1908, Dobridor, județul Dolj – ianuarie 1968, București) a fost un poet și ziarist român. A urmat Liceul Militar din Craiova, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București.

A debutat în 1928 în revista „Ramuri” din Craiova, iar debutul editorial l-a avut în 1934, tot la Craiova, cu volumul „Versuri”. A desfășurat o activitate publicistică intensă, colaborând cu numeroase reviste și ziare, printre care „Gândirea”, „Bilete de papagal”, „Viața Românească”, „Orizonturi noi”, „Pleiada”, „Familia”, „Gând românesc”, „Azi”, „Secolul”, „Adevărul”, „Datina” ș.a.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/ink-pen-fountain-pen-writing-tool-1499166

A fost gazetar la publicațiile „Dreptatea”, „Țărănismul” și „Curentul”, unde a abordat teme culturale și politice, unele dintre articolele sale având un pronunțat caracter ideologic de extremă dreaptă. O parte dintre eseurile și reflecțiile sale politico-filosofice au fost reunite ulterior în volume.

Lucrări publicate:

• Versuri (Craiova, 1934)
• Problema tineretului (1936)
• Vocile singurătății (1937)
• Organizarea minciunii (1937)
• Decăderea dogmelor / Dogmendekadenz (1941)
• Oameni ridicați din țărănime (1944).

Alte articole: https://jurnalfm.ro/eugen-lovinescu-3