Maria Simionescu, antrenoare federală și arbitră de gimnastică din România

Maria Simionescu (n. 13 octombrie 1927, Cosmești, județul Galați – d. 21 august 2012, București) a fost o antrenoare federală și arbitră de gimnastică din România, vicepreședintă a Federației Române de Gimnastică și cofondatoare, alături de soțul său, Gheorghe Simionescu, a Liceului de Cultură Generală cu Program Special de Gimnastică din Onești. A fost una dintre personalitățile marcante ale gimnasticii moderne românești.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Simionescu#/media/Fișier:Maria_Simionescu,Elena_Ceampelea,_Márta_Károlyi_1972(cropped).jpg

Maria Simionescu a absolvit fostul Institut de Cultură Fizică (ICF) din București, promoția 1953. După finalizarea studiilor, a activat ca asistentă la catedra de gimnastică a institutului, iar din 1956 a devenit antrenoare federală a loturilor naționale de gimnastică ale României.

În această calitate, a pregătit echipele naționale pentru trei ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice: Melbourne (1956), Roma (1960) și Tokyo (1964).

A fost vicepreședintă a Federației Române de Gimnastică și, împreună cu soțul său, a pus bazele liceului cu profil sportiv din Onești, o instituție inovatoare în România acelor vremuri. Această școală, dedicată exclusiv gimnasticii, a servit drept model pentru crearea unei instituții similare la Deva. Astfel, a fost inițiat un sistem de pregătire complex, cu infrastructură proprie și obiective clare pentru descoperirea și formarea performanței în gimnastică.

Maria Simionescu a avut un rol esențial în obținerea a 234 de medalii de către gimnastele românce, dintre care:

• 52 de medalii la Jocurile Olimpice: 18 de aur, 15 de argint și 19 de bronz;
• 85 de medalii la Campionatele Mondiale: 32 de aur, 25 de argint, 28 de bronz;
• 97 de medalii la Campionatele Europene: 32 de aur, 37 de argint și 30 de bronz;
• 80 de medalii la Campionatele Europene de junioare.

În 1972, a devenit membră în Comitetul Tehnic al Federației Internaționale de Gimnastică (FIG), iar mai târziu a fost aleasă vicepreședintă a acestuia. De asemenea, a fost membră în Comisia de arbitri a FIG, oficiind la Campionate Mondiale și Jocuri Olimpice între 1972 și 1996.

Pentru contribuțiile sale remarcabile, în anul 2000 i-a fost acordată Crucea Națională „Serviciul Credincios”, clasa I.

Distincții

• Ordinul „Meritul Sportiv” clasa I (18 august 1976) – pentru rezultatele deosebite obținute la Jocurile Olimpice de vară de la Montreal (1976) și contribuția la prestigiul sportului românesc pe plan internațional.
• Ordinul „Meritul Sportiv” clasa I (15 aprilie 1981) – pentru performanțele obținute la Jocurile Olimpice de vară de la Moscova (1980) și aportul la dezvoltarea sportului românesc.