Olga Szabó, scrimeră română

Olga Szabó (născută Orbán), una dintre cele mai valoroase scrimere ale României, s-a născut pe 9 octombrie 1938 la Cluj și s-a stins din viață pe 5 ianuarie 2022, la Budapesta. A intrat în istoria sportului românesc ca prima scrimeră medaliată olimpic, obținând argintul la Jocurile Olimpice de la Melbourne, în 1956. Ulterior, și-a completat palmaresul cu două medalii de bronz la edițiile din 1968 (Mexico) și 1972 (München), devenind totodată dublă campioană mondială.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Olga_Szabó-Orbán#/media/Fișier:Olga_Orban.jpg

A început scrima la vârsta de 14 ani, o alegere neașteptată, făcută în urma unei simple vizite la sala de antrenament organizată de profesoara sa de franceză, al cărei soț era antrenor. Talentul Olgăi a fost rapid remarcat, iar sub îndrumarea maestrului Ludovic Ozoray, la clubul „Progresul” Cluj, a progresat spectaculos. În 1954 a câștigat titlul național la juniori, iar un an mai târziu, la doar 17 ani, devenea campioană națională și la seniori.

Performanța remarcabilă a venit în 1956, când, la doar 18 ani, a participat la prima sa Olimpiadă. La Melbourne, a cucerit medalia de argint, aducând României prima medalie olimpică în scrimă. Deși a fost învinsă în finală de britanica Gillian Sheen, Szabó o învinsese deja de două ori în timpul competiției. Pentru acest rezultat istoric, a fost numită maestră a sportului.

În anii următori, a continuat să obțină rezultate notabile. În 1961, a contribuit la obținerea primei medalii românești la un Campionat Mondial – un bronz pe echipe, alături de Maria Vicol, Ana Pascu și Ecaterina Orb-Lazăr. Un an mai târziu, în 1962, a devenit campioană mondială la individual.

După retragerea din activitatea competițională, Olga Szabó a devenit antrenoare la clubul CSA Steaua, dedicându-se formării noilor generații de scrimeri. În 1990, s-a mutat în Ungaria împreună cu soțul ei, Alexandru Szabó, fost jucător de polo pe apă, și a continuat activitatea sportivă la clubul Honvéd Budapesta.

De-a lungul carierei, i-au fost acordate mai multe distincții importante. În 1956 a primit Ordinul Muncii clasa a III-a, pentru performanța de la Olimpiada din Melbourne, iar în 1962, Ordinul Muncii clasa a II-a, pentru contribuția adusă la dezvoltarea sportului în România și în cadrul structurilor militare.

Olga Szabó rămâne o figură emblematică a sportului românesc, o pionieră a scrimei de performanță și un model de perseverență, talent și eleganță.