Ion Iancu Lefter, poet român

Ion Iancu Lefter (n. 28 septembrie 1940, Gura Albești, județul Vaslui – d. 1 martie 1990, Vaslui) a fost un poet român. S-a născut într-o familie de răzeși și și-a făcut studiile primare și gimnaziale în satul natal. După ce a absolvit în 1958 Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, a lucrat ca profesor suplinitor și a urmat cursurile Institutului Pedagogic din Bârlad, devenind învățător, deși nu a profesat niciodată în această calitate. Mai târziu, a absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din București și a predat limba și literatura română la Școala Generală Nr. 3 din Vaslui.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/ink-pen-fountain-pen-writing-tool-1499166

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iancu_Lefter#/media/Fișier:Gheorghe_Alupoaei_lucrand_bustul_lui_Ion_Iancu_Lefter.jpg

De-a lungul vieții a avut numeroase slujbe: șef al stației de radioamplificare din Vaslui, inspector cultural, bibliotecar, supraveghetor la cinematograf, dar și redactor la publicațiile Satul socialist și Vremea nouă. A fost activ în cenaclurile literare și a colaborat cu reviste precum Flacăra Iașului, Luceafărul, Gazeta literară și Contemporanul. A început să scrie încă din perioada liceului, fiind remarcat în 1962 de George Călinescu, care îi recunoștea elanul liric și originalitatea.

Debutul său editorial s-a produs în 1969, cu volumul de versuri Sărut, urmat de alte creații antume: Starea de duminică (1982), Coroana de spice (1985), Săgetarea cerbului (1988) și Gloria ierbii (1989). După moartea sa prematură, survenită în urma unui tragic accident rutier la 1 martie 1990, opera i-a fost continuată prin volume postume precum Apoteoza lacrimei (1997), Arătura (2000), Trenul de noapte (2000), Cele mai frumoase poezii (2002) și Spre Golgota (2005).

În 2000, memoria sa a fost onorată la Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice” din Uzdin, Iugoslavia, unde i s-a acordat post-mortem o Mențiune Specială și Diploma Societății Literar-Artistice „Uzdin”, recunoaștere a valorii și sensibilității sale poetice.