Lucia Stănescu, soprană română

Lucia Stănescu (16 iunie 1926 – 25 septembrie 2020) a fost una dintre cele mai importante soprane ale României și o prezență marcantă pe scenele lirice internaționale din a doua jumătate a secolului XX. Solistă a Operei Române din Cluj-Napoca, profesoară universitară și, pentru o perioadă, director al acestei instituții, Lucia Stănescu și-a dedicat întreaga viață muzicii și promovării artei lirice românești.

Născută într-o familie de preoți din Someșul Rece, județul Cluj, a fost cel mai mic dintre cei șapte copii. Deși în acte figura cu numele de Felicia, a fost cunoscută toată viața sub numele de Lucia, după dorința mătușii sale, Leontina, care a și crescut-o la București, oferindu-i un mediu propice dezvoltării intelectuale și artistice. Încă din liceu, talentul i-a fost remarcat de profesoara de muzică Aura Davidescu și de baritonul Jean Atanasiu, prieten al familiei, două întâlniri care i-au marcat destinul.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/photos/operă-orchestră-muzică-concert-594592

Sursa foto: https://music.metason.net/artistinfo?name=Lucia%20Stănescu

Anii tinereții i-au fost umbriți de greutățile războiului, de moartea profesoarei Davidescu în cutremurul din 1940 și de bombardamentele din 1944, când s-a refugiat temporar la Turda. Revenită în București, a fost admisă în 1945 atât la Academia Regală de Muzică, cât și la Facultatea de Drept, dar a renunțat rapid la cea din urmă. A activat timp de doi ani în Corul Radiodifuziunii Române, iar la finalul studiilor muzicale, a fost angajată de Opera Română din Cluj, începându-și cariera de solistă în 1949.

Timp de peste trei decenii, Lucia Stănescu a strălucit în roluri de mare anvergură din repertoriul italian, în special din operele lui Giuseppe Verdi și Giacomo Puccini, pe care i-a iubit și i-a interpretat cu o profunzime remarcabilă. A susținut turnee în toată Europa, dar și în China, Japonia, Egipt, URSS și Cuba, fiind primită cu ovații, cereri de bis și cronici elogioase în presa internațională. Printre rolurile sale celebre se numără Floria Tosca (Tosca), Cio-Cio-San (Madama Butterfly), Aida (Aida), Desdemona (Othello), Mimi (La Bohème), dar și Tatiana (Evgheni Oneghin) sau Maria (Mazeppa).

Între 1970 și 1975, a condus Opera Română din Cluj, perioadă marcată de o efervescență artistică și de numeroase turnee internaționale care au dus prestigiul instituției în afara granițelor. În anii ’70, legătura sa cu Italia s-a consolidat, mai ales prin colaborările cu Teatrul Goldoni din Livorno. Stabilindu-se acolo în 1979, după recăsătorirea cu un impresar italian, a continuat să cânte pe scenă încă doi ani, remarcându-se în special în operele lui Puccini. În semn de apreciere pentru activitatea sa, în 2010 a fost distinsă cu titlul de „Eroină pucciniană”, acordat de Fundația Festivalului Puccini din Italia.

Lucia Stănescu a primit de-a lungul timpului numeroase recunoașteri pentru activitatea artistică, printre care distincții ale statului român, titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca, iar căminul cultural din satul natal îi poartă numele. La împlinirea a 90 de ani, Opera Română din Cluj-Napoca i-a organizat un concert aniversar de excepție, omagiind astfel contribuția sa la patrimoniul cultural românesc.