Marcel Olinescu, grafician, gravor, jurnalist, prozator, poet, pedagog, folclorist

Marcel Olinescu (17 septembrie 1896, Dorohoi – 15 februarie 1992) a fost un gravor român.

Tatăl său, Teofil, provenea din Hliboca (Adâncata), în Bucovina aflată sub stăpânire austriacă, și era profesor de limba germană, iar mama sa, Terezia (născută Kernbach), făcea parte dintr-o familie de medici germani. A urmat școala primară în orașul natal, apoi gimnaziul la Pomârla (1907–1911). Între 1919–1921 a studiat la Academia de Arte Frumoase din Iași, continuând între 1921–1923 la Școala Națională de Arte Frumoase din București, unde l-a avut profesor pe Dimitrie Paciurea.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/photos/pensulă-pictor-perie-a-picta-artist-2724403

După absolvire, a predat caligrafie și desen la Brad, în Țara Moților, experiență care i-a inspirat zece gravuri dedicate mineritului aurifer și portrete ale liderilor Revoluției de la 1848, după picturile lui Barbu Iscovescu. În 1925, împreună cu Dumitru Ghiață, a organizat o expoziție la Ateneul Român și a publicat un album intitulat Din Țara Moților.

Ulterior, a predat la Liceul „A. T. Laurian” din Botoșani (1926) și la Arad (din 1927), unde a devenit profesor de desen la liceul comercial de băieți. În Arad a fost activ și ca publicist: a editat ziarul Știrea (1933–1937), a cofondat o societate artistică și a lansat revistele Hotarul (1933) și Duh (1934), dedicate artei, criticii literare și filosofiei. A colaborat și la cercetările sociologice coordonate de Dimitrie Gusti.

În perioada arădeană a realizat busturi (Petre Pipoș, Crișan) și a publicat un volum de versuri. După 1937 a predat la București până în 1958. A participat la expoziții ale societății „Grupul Grafic” (1940, 1943, 1946), iar cea mai importantă expoziție personală a avut loc la Ateneul Român, în 1977.

A ilustrat numeroase volume, printre care: Din Țara Moților (1925), Botoșanii care se duc (1927), Miorița (1940), Mitologia românească (1944), Târgoviște de ieri și de azi (1976) și Peisaje (1983). Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva păstrează astăzi 52 de lucrări ale sale, majoritatea xilogravuri, restul linogravuri.