Iosif Antochi – pedagog german de origine română, membru de onoare al Academiei Române

Iosif Antochi (n. 23 august 1914, Pătrăuți, județul Suceava – d. 29/30 septembrie 1997, Bonn, Germania) a fost un pedagog de renume, de origine română, stabilit în Germania, membru de onoare al Academiei Române și personalitate a educației comparate.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Română#/media/Fișier:Logo_of_the_Romanian_Academy.png

A absolvit Seminarul Pedagogic și Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți (1937), apoi Facultatea de Drept din București (1945). Și-a continuat studiile în Germania, obținând doctoratul la Universitatea din Heidelberg (1941), cu teza Idealul educațional în pedagogia românească.

Între 1945 și 1955 a fost asistent și lector la Catedra de Pedagogie a Institutului Agronomic din București, inspector general în Ministerul Agriculturii și Silviculturii, dar și cercetător la Institutul de Științe Pedagogice. De asemenea, a predat la Institutul Politehnic din București.

Din 1964 până în 1980 a fost profesor la Institutul de Învățământ Superior din Pitești. În 1974 a fost invitat la Universitatea din Bonn, unde s-a stabilit ca profesor de pedagogie comparată, publicând numeroase studii, printre care și lucrări despre istoria educației din România.

Iosif Antochi a fost membru activ al unor organizații internaționale, precum Association Mondiale des Sciences de l’Éducation, World Federal Authority Committee și Asociația „Jan Amos Comenius” din Praga.

La 21 aprilie 1993 a fost ales membru de onoare străin al Academiei Române.

Scrieri reprezentative

• Istoria gândirii pedagogice universale (1959)
• Istoria pedagogiei (1961)
• Das rumänische Bildungwesen im Wandel
• Alsted und Comenius in Transsylvanien
• Adult Education as a Principle Ingredient of the Educational and Cultural in Romania

A tradus din Rabindranath Tagore, Jean-Jacques Rousseau, Johann Heinrich Pestalozzi și Jan Amos Comenius, contribuind la valorificarea și difuzarea marilor tradiții pedagogice universale.