Alexandru Pantazi, matematician român

Alexandru Pantazi, (21 august 1896, Piatra Neamț – 4 noiembrie 1948, București) a fost un matematician, profesor universitar și academician, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul geometriei.

Născut la Piatra Neamț, ca fiu al institutorului Mihai Pantazi – licențiat în litere, dar pasionat de matematică – și-a dovedit încă din copilărie înclinația pentru această știință. A urmat școala primară și liceul în orașul natal, fiind în permanență premiant. Încă din clasa a II-a de liceu (1908) a început să rezolve probleme publicate în Gazeta Matematică, devenind mai târziu unul dintre cei mai activi colaboratori ai revistei.

Mai multe detalii

Matematicianul român Alexandru Pantazi – aprox. 1938

Bucharest Photo Studio (cca 1938) – Family album

• CC BY-SA 4.0
• Fișier:AlexandruPantazi.jpg
• Creată: 1938
• Încărcată: 1 decembrie 2019

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Pantazi#/media/Fișier:AlexandruPantazi.jpg

În 1914 s-a înscris la Facultatea de Științe a Universității din București, secția Matematici. Studiile i-au fost întrerupte de Primul Război Mondial, în care a participat ca sublocotenent. După război și-a obținut licența în 1920, cu mențiunea „foarte bine”, apoi a plecat la Paris. Aici, la Sorbona, și-a echivalat licența și, sub îndrumarea marelui matematician Élie Cartan, și-a pregătit teza de doctorat Sur l’applicabilité projective des hypersurfaces développables, susținută în 1922. Lucrarea reprezenta o extindere a unor rezultate fundamentale din geometria proiectivă.

Revenit în țară, a devenit asistentul lui Gheorghe Țițeica la Seminarul de Geometrie Analitică și, simultan, actuar la Ministerul de Industrie și Comerț, precum și profesor la Școala de Statistică și Actuariat. În 1940 a fost numit suplinitor la catedra de Geometrie Descriptivă și Geometrie Proiectivă de la Școala Politehnică din București, devenind titular în 1943 și rămânând acolo până la sfârșitul vieții.

De asemenea, a ținut cursuri la Universitatea din București și la Școala Superioară CFR, unde a predat algebră și analiză. Între 1946 și 1948, după plecarea lui Petre Sergescu în Franța, a suplinit și catedra de Geometrie Analitică la Universitatea Politehnică din București.

Alexandru Pantazi a fost activ și în plan științific și editorial: membru al Gazetei Matematice, secretar și redactor al Buletinului Societății Române de Științe, iar în 1940 – președinte al Societății Române de Matematică. În 1935 a devenit membru corespondent al Academiei de Științe din România, iar ulterior membru al Academiei Române.

Lucrări importante

• Sur l’applicabilité projective des hypersurfaces développables, Imprimerie de l’État, 1928, 88 p.
• Opera matematică, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1956, 494 p.