Gabriela Melinescu, eseistă, poetă, prozatoare și traducătoare română

Gabriela Melinescu, (n. 16 august 1942, București – d. 15 octombrie 2024, Stockholm), a fost o eseistă, poetă, prozatoare și traducătoare română, stabilită în Suedia din 1975, unde și-a continuat cariera literară și artistică.

Gabriela Melinescu a urmat Liceul „Gh. Șincai” din București, apoi cursurile Institutului Pedagogic (1960–1963) și ale Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, obținând licența în 1967. După absolvire, a lucrat ca redactor la revistele Femeia și Luceafărul.

În tinerețe a avut o relație de lungă durată cu poetul Nichita Stănescu, care a găsit în ea o sursă de inspirație pentru numeroase creații. În 1975 a părăsit România, stabilindu-se în Suedia, unde s-a căsătorit cu René Coeckelberghs.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/ink-pen-fountain-pen-writing-tool-1499166

Face parte din primul val al generației de poeți ’60 (alături de Ana Blandiana, Marin Sorescu și Ileana Mălăncioiu), contribuind la renașterea poeziei românești după anii de cenzură comunistă.

În România (1965–1975) a publicat șapte volume de poezie, printre care:

• Ceremonie de iarnă (1965)
• Ființe abstracte (1967)
• Înăuntrul Legii (1968)
• O boală de origine divină (1970)
• Jurăminte de sărăcie, castitate și supunere (1972, Premiul Uniunii Scriitorilor)
• Murmurul lumii (1972)
• Împotriva celui iubit (1975)

A scris, de asemenea, proză (Bobinocarii, 1969), literatură pentru copii (Cârma cu două corăbii, 1969) și reportaj (Viața cere viață, 1975, în colaborare cu Sânziana Pop).

După 1989, a publicat cinci volume din Jurnal suedez (2003–2010, Polirom). În 2016, Editura Academiei Române i-a dedicat antologia O sută și una de poezii, coordonată de Ileana Mălăncioiu.

În Suedia, unde s-a afirmat și ca traducătoare, a publicat cinci volume de versuri și nouă de proză. Printre acestea:

• Den befruktande guden (Dumnezeul fecund, 1977)
• Lögnens fader (Tatăl minciunii, 1977)
• Tålamodets barn (Copiii răbdării, 1979)
• Vargarnas himlafärd (Lupii urcă în cer, 1981)
• Gatans drottning (Regina străzii, 1988)
• Fågelmannen (Omul pasăre, 1991)
• Ljus mot ljus (Lumină spre lumină, 1993)
• Ruggningar (Schimbarea penelor, 1998)
• Hemma utomlands (Acasă în străinătate, 2003, roman)
• Mamma som Gud (Mama ca Dumnezeu, 2010, roman)
• På guldfiskens rygg (Pe spatele peștelui auriu, 2013, poezie).

Pe lângă literatură, s-a dedicat și artelor plastice: a gravat, a pictat icoane și și-a ilustrat unele cărți. Institutul Cultural Român din Stockholm i-a găzduit o expoziție.

Gabriela Melinescu a tradus în română și suedeză autori precum: Emanuel Swedenborg, August Strindberg, Stig Dagerman, Gunnar Ekelöf, Kjell Espmark, Brigitta Trotzig și Göran Sonnevi.

Premii și distincții

• Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1972)
• Premiul Albert Bonniers pentru „opera omnia” (2002)
• Premiul Nichita Stănescu al Academiei Române (2002)
• Premiul De Nio Vinterpris (2003)
• Premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga activitate (2004)
• Premiul Academiei Suedeze pentru promovarea literaturii suedeze în străinătate (2005)
• Premiul Național „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2006)
• A beneficiat de sprijinul financiar garantat pe viață oferit scriitorilor și traducătorilor de statul suedez.

Scrierile Gabrielei Melinescu – poezii, romane, jurnale și traduceri – i-au asigurat un loc de seamă atât în literatura română, cât și în cea suedeză. Prin sensibilitatea și curajul scrisului său, dar și prin activitatea de traducătoare, a construit o punte culturală între România și Suedia.