Moni Ghelerter, regizor român

Moni Ghelerter (născut Solomon Ghelerter, 3 august 1905, Iași – 4 noiembrie 1979, București) a fost un regizor român de teatru, personalitate marcantă a scenei românești, profesor de actorie la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” și regizor al Teatrului Național din București.

Moni Ghelerter s-a născut într-o familie de intelectuali evrei din Iași. Tatăl său, Milo Ghelerter, farmacist și ziarist la Evenimentul, era prieten cu scriitorul Șalom Aleihem, pe care l-a găzduit în 1906. Milo era fratele lui Leon Ghelerter, medic și lider socialist, fondator de spitale în Iași și București.

A urmat Conservatorul de Artă Dramatică din Iași, sub îndrumarea lui Mihai Codreanu, și Facultatea de Drept, obținând doctoratul la Paris. A lucrat ca avocat și ziarist, fiind secretar de redacție la Le Moment și colaborator apropiat al lui Demostene Botez.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Moni_Ghelerter,_Beate_Fredanov,_Mariana_Mihut,_Fory_Eterly,_Vict_001A.jpg

Primul contact cu lumea teatrului l-a avut la opt ani, într-un episod anecdotic cu Elvira Popescu, pe când mama lui conducea un salon de pălării la Iași.

A debutat în teatru ca asistent al regizorului Alexandru Finți la Teatrul Barașeum din București, unde, în timpul prigoanei antonesciene, activau mari artiști evrei precum M. H. Maxy și Beate Fredanov. Acolo a regizat pentru prima dată, începând cu piesa Gema de Margaret Kennedy.

Debutul oficial ca regizor a avut loc la 23 ianuarie 1946, cu premiera piesei Ultima oră de Mihail Sebastian, la Teatrul Național din București, unde a activat până la moarte. A montat numeroase spectacole importante atât în București, cât și în țară.

În 1961, alături de Radu Beligan și Alexandru Mirodan, a pus bazele Teatrului de Comedie, deschis cu spectacolul Celebrul 702.

Moni Ghelerter a fost decorat cu multiple ordine și titluri:

• Artist Emerit al R.P.R. (1951)
• Medalia „A cincea aniversare a R.P.R.” (1952)
• Maestru emerit al artei (1957)
• Ordinul Muncii clasa a II-a (1961)
• Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (1967).

A fost căsătorit o perioadă cu actrița Marcela Rusu, care ulterior a devenit soția liderului comunist Alexandru Bârlădeanu și apoi a scriitorului Aurel Baranga.

Fratele său, Felix Ghelerter, fondator al editurii Forum, a rămas activ în domeniul editorial chiar și după desființarea editurii în 1952. Cei doi frați au fost apropiați de-a lungul vieții și sunt înmormântați alături, la Cimitirul Filantropia din București. Monumentul funerar, din travertin, este opera sculptorului Nicolae Roșu.

Scriitorul Geo Bogza i-a făcut un portret în romanul Obsesia, iar Alexandru Mirodan, la mormântul său, a vorbit despre spiritul rafinat, ironia acidă și rigoarea estetică a regizorului:

„Dacă s-ar fi născut cu un secol mai devreme, ar fi strălucit în saloanele literare alături de Proust sau Wilde. Pe scenă, însă, știa magistral să pună în valoare actorul potrivit pentru rolul potrivit.”

Printre cele peste 60 de spectacole regizate se numără:

• Ultima oră de Mihail Sebastian (1946, 1953, 1954)
• Unchiul Vanea, Trei surori, Romeo și Julieta, Furtuna, Cymbeline
• Don Juan, Idiotul, Orfeu în infern
• Steaua fără nume, Vizita bătrânei doamne, Regele moare, Domnii Glembay
• Pygmalion, O noapte furtunoasă, Kir Zuliaridi, Camuflaj
• Celebrul 702, Șeful sectorului suflete, Triptic, Tovarășul Feudal și fratele său.