Sergiu Adam, poet român

Sergiu Adam, poet al sensibilității și al cuvântului, s-a născut pe 16 iulie 1936, în comuna Cosmești, județul Galați, într-o familie modestă: tatăl, Teodor Adam, era preot, iar mama, Ana (n. Popovici), muncitoare. A copilărit în Frumușelu, județul Bacău, unde a urmat școala primară, apoi Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iași (1947–1954). Își continuă studiile la Facultatea de Filologie, secția română-istorie, a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, obținând licența în 1958.

După absolvire, a lucrat ca profesor de limba română în comuna Nicolae Bălcescu (1958–1962), apoi ca bibliotecar și metodist la Biblioteca Regională din Bacău (1962–1964). Între 1964 și 1965 este metodist la Casa Regională a Creației Populare din Bacău. Din 1964 colaborează la revista Ateneu, devenind redactor cu jumătate de normă, iar din 1989 până în 2002 ocupă funcția de redactor-șef. În paralel, conduce Cenaclul literar „George Bacovia” al revistei între 1964 și 1989.

Sursa foto: AI

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1973, al Filialei Iași din 1981, iar între 1990 și 2005 a făcut parte din Comitetul de conducere al acesteia. A fost și membru în Comitetul de Administrație al Fondului Literar (COPIRO).

S-a stins din viață la Bacău, pe 26 februarie 2015. În noiembrie 2018 a fost declarat post-mortem cetățean de onoare al municipiului Bacău.

Debutul literar a avut loc în 1954 (sau 1953) cu poezii publicate în Flacăra Iașului. Debutul editorial a venit în 1971 cu volumul de versuri Țara de lut. Scrisorile blândului și însinguratului Sergiu Adam către mult prea iubita lui soață – Doamna Otilia, distins cu Premiul Festivalului „George Bacovia”.

A publicat volume de poezie și romane, printre care:

• Gravuri (versuri, 1976),
• Iarna, departe… (roman, 1976),
• Ctitorii mușatine (1976),
• Chipuri și voci (roman, 1984),
• Peisaj cu prințesă (versuri, 1987),
• Scrisori din țara cocorilor albi (versuri, 1994; antologie, 2001),
• Moartea avea ochii verzi (roman, 2000).

A tradus autori precum:

• Rimma Kazakova – Brazii ninși (1973),
• M.S. Kolesnikov – Richard Sorge așa cum a fost (împreună cu T. Ionescu, 1977).

Premii și distincții

• Premiul Festivalului „George Bacovia” (1971),
• Premiul Uniunii Scriitorilor din Gruzia (1977),
• Premiul Festivalului Internațional de Poezie de la Praga (1982),
• Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1985, 1995, 1996),
• Premiul „Lucian Blaga” (1992),
• Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, categoria A – Literatură.

A colaborat constant cu reviste literare importante: România literară, Convorbiri literare, Luceafărul, Familia, Steaua, Tribuna, Viața Românească și altele.