Titus Cerne, muzicolog, compozitor și pionier al muzicii românești

Născut la Iași pe 16 iulie 1859 și trecut în eternitate în același oraș, pe 19 octombrie 1910, Titus Cerne a fost o personalitate marcantă în muzica românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. A fost muzicolog, compozitor, lexicograf și dirijor, fiind considerat întemeietorul organologiei muzicale clasice în România.

Sursa foto: https://pixabay.com/illustrations/music-musical-note-key-notes-7012348

Și-a început formarea în familie, continuându-și studiile la Liceul Național din Iași, apoi la Facultatea de Științe și la Conservatorul din Iași. După absolvire, a devenit profesor la același Conservator, predând armonie, iar la Seminarul „Veniamin Costache” a fost cadru didactic de muzică. A condus corul Seminarului și corul Bisericii Sf. Spiridon din Iași.

În paralel cu activitatea didactică și dirijorală, a fost un prolific publicist și teoretician. A fondat și a editat revista „Arta”, una dintre primele publicații românești dedicate muzicii. În anul 1890, i s-a recunoscut meritele și la nivel internațional, devenind membru al prestigioasei Accademia Filarmonica din Bologna.

Ca și compozitor, Titus Cerne a abordat mai multe genuri:

• Muzică vocal-simfonică: Esther
• Muzică simfonică: Uvertura pentru orchestră
• Muzică instrumentală: Cântece populare pentru pian
• Muzică corală: Doina
• Muzică vocală: Infinitul

A contribuit la lexicografia și teoria muzicală românească prin lucrări precum:

• Instrumentele muzicale populare
• Dicționar de muzică
• Conspect de definițiuni și regule de armonie – un material didactic inspirat din cursurile Conservatorului din Iași.

Prin întreaga sa activitate, Titus Cerne a pus bazele studiului științific al muzicii în România și a fost un promotor al educației muzicale și al culturii naționale.

Sursa: http://www.colegiulnationaliasi.ro/personalitati/index.php?pag=personalitati&menuopt=&letter=3&pers=38