Jurnal FM 
Jorj Voicu, actor român
#Postat de Carmen Vintu on iulie 12, 2025
Jorj Voicu (n. 12 iulie 1938, Cluj-Napoca – d. 12 ianuarie 1991) a fost un actor român remarcabil, cu o carieră de excepție atât pe scenă, cât și pe marele ecran.
Sursa foto: https://pixabay.com/vectors/stage-theater-show-entertainment-158366
Sursa foto:
Filmografie:
- Faust XX (1966) – Mefisto
- Zodia Fecioarei (1967)
- Un film cu o fată fermecătoare (1967)
- De trei ori București (1968) – Cetățean
- Brigada Diverse în alertă! (1971) – Cumpărător de tablouri
- Păcală (1974)
- Comedie fantastică (1975) – Tapiru
- Curcanii (1977)
- Ediție specială (1978)
- Vis de ianuarie (1979)
- Întoarcere la dragostea dintâi… (1981)
- Maria Mirabela (1981) – Voce
- De ce trag clopotele, Mitică? (1981)
- Înghițitorul de săbii (1982)
- Concurs (1982)
- Melodii la Costinești (1982)
- Galax (1984)
- Rămășagul (1985) – Circarul fioros
- Punct… și de la capăt (1987)
- O zi la București (1987)
- Moromeții (1987) – Bărbierul Voicu
- Maria Mirabela în Tranzistoria (1989) – Oache
Jorj Voicu a lăsat în urmă un „chip aparte”, un actor cu un comicul inconfundabil care transmitea o sensibilitate rar întâlnită. Vocea sa, gravă și mieroasă, și grimasele jucăușe l-au transformat într-un personaj iubit de public. Deși adesea interpreta eroi naivi și simpli, cu o ironie subtilă, Voicu reușea să cucerească prin naturalețea sa.
Un om cu o personalitate unică, Jorj Voicu era cunoscut pentru sinceritatea și generozitatea sa. Deschis și respectuos, își păstra accentul ardelenesc, plin de înțelepciune și umor, ce era totodată plin de tandrețea iubirii de familie. În plus, a fost un mare iubitor al teatrului și operei, iar prietenii săi includeau și muzicieni.
În legătură cu numele său de scenă, există o asemănare între Jorj Voicu și Jean Constantin, al cărui nume de familie era tot „Jean” și nu „Constantin”, așa cum mulți credeau. După cum povestea, Jorj Voicu păstra o legătură strânsă cu familia sa și accentul ardelenesc, care-i aducea un tonus aparte.
În 2017, la Bookfest, o carte de poezii semnată Maria Jorj a stârnit amintiri despre actor, descoperind o legătură de sânge între aceasta și Jorj Voicu. Maria Jorj, poeta, era cumnata actorului, iar fiul ei era nepotul acestuia.
Jorj Voicu a început studiile la Teatrul din Cluj, sub îndrumarea maestrului Ion Finteșteanu, absolvind în 1961. Printre colegii săi se numărau actori celebri precum Marin Moraru și Gheorghe Dinică. A debutat pe scenă în rolul Nae Cațavencu din ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, iar mai târziu a jucat în mai multe producții importante.
În 1968, s-a angajat la Teatrul Giulești, unde a devenit o figură centrală și unde a jucat până la sfârșitul carierei. Printre piesele celebre în care a interpretat diverse roluri se numără ”Meșterul Manole” (1968), ”Gâlcevile din Chioggia” (1970), ”Marea Expediție” (1974), și ”Amadeus” (1982), alături de mari actori precum Răzvan Vasilescu și Radu Beligan.
Jorj Voicu s-a născut în vara anului 1938, în Cluj, într-o familie în care dragostea și susținerea erau esențiale. Mama sa, Eugenia, i-a oferit o educație deschisă și plină de afecțiune, iar amintirile din copilărie au fost întotdeauna un refugiu pentru actor. În ciuda tragicelor pierderi de familie, Voicu și fratele său, Radu, au crescut într-un mediu în care cultura și teatrul au jucat un rol important.
După moartea lui Voicu, soția sa Maria Jorj, poețiță, și fiul său au păstrat legătura cu memoria acestuia. La fel ca în viața personală, și în carieră, Voicu a lăsat o amprentă de neșters prin talentul său și prin naturalețea cu care aducea pe scenă personaje complexe, uneori cu accente de comic, dar cu o adâncă umanitate.
Jorj Voicu a rămas un simbol al teatrului românesc, fiind apreciat nu doar pentru abilitatea de a aduce la viață diverse personaje, dar și pentru trăsăturile sale umane – un om sincer, generos și plin de iubire pentru artă. Aceasta este moștenirea sa: o carieră ce va dăinui și o personalitate ce va rămâne în memoria celor care l-au iubit și admirat.
