Liviu Stan, teolog, canonist și profesor român

Liviu Stan, (11 iulie 1910, Socet, Hunedoara – 1 aprilie 1973, București) a fost un teolog, canonist și profesor de renume. Liviu Stan a avut o carieră remarcabilă în domeniul teologiei și dreptului canonic. A urmat studiile liceale la Deva și Lugoj (1921–1928), iar apoi s-a înscris la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1928–1932), unde a obținut doctoratul în 1936. De asemenea, a început studii în Drept la aceeași facultate, pe care nu le-a finalizat, continuându-și formarea academică prin specializări în Drept bisericesc la diverse universități europene, cum ar fi Atena (1932–1934), Varșovia (1934–1935), Roma (1935–1936) și Munchen (1936–1937).

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/church-blood-church-3730222

În 1937, Liviu Stan a devenit profesor suplinitor la Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu, pentru ca în 1941 să fie numit titular al catedrei de Drept Bisericesc. A fost profesor titular la Institutul Teologic Universitar din București între 1948 și 1972, ocupând catedra de Drept canonic și Administrație bisericească. În paralel, a fost activ și în cadrul bisericii, fiind în 1950 ridicat la rangul de iconom stavrofor și membru al Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului.

Liviu Stan a avut, de asemenea, o activitate semnificativă în administrația publică, ocupând funcția de director în Ministerul Educației Naționale și Cultelor între 1940 și 1941. A fost onorat cu titlul de doctor „honoris causa” al Facultății de Teologie din Tesalonic în 1968. A participat activ la viața teologică internațională, fiind prezent la importante evenimente ecumenice, precum prima Conferință panortodoxă de la Rhodos (1961), a patra Conferință panortodoxă de la Chambesy (1968), și la a patra Adunare generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la Uppsala (1968), alături de alte reuniuni interortodoxe și intercreștine.

Liviu Stan este recunoscut ca unul dintre cei mai importanți canoniști ortodocși din secolul XX, cu o vastă operă canonică și teologică. Printre temele pe care le-a abordat se numără: rolul mirenilor în Biserică, autocefalia și autonomia, raporturile Bisericii cu statul, canonizarea sfinților, posibilitatea unui viitor sinod panortodox, uniformizarea datei Paștilor, diaspora ortodoxă și vechile pravile românești.

A trecut la cele veșnice pe 1 aprilie 1973, în București, lăsând în urma sa o moștenire teologică deosebită.

Sursa: https://basilica.ro/11-iulie-1910-s-a-nascut-in-socet-judetul-hunedoara-preotul-si-profesorul-de-teologie-liviu-stan-canonist