Egon Balas, matematician și economist român

Egon Balas (n. 7 iunie 1922, Cluj, România – d. 18 martie 2019) a fost matematician și economist, profesor la Tepper School of Business, Carnegie Mellon University. În tinerețe, a fost membru al Partidului Comunist Ungar și a activat în PMR și PCR. Ulterior, a devenit victima epurărilor post-staliniste. A emigrat din România în 1967.

Egon Balas, mathematician

Wikizoli – Self-photographed

• CC BY-SA 4.0
• Fișier:BalasEgon.png
• Creată: 29 mai 2014
• Încărcată: 29 mai 2014

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Egon_Balas#/media/Fișier:BalasEgon.png

Despre identitatea sa, Balas declara într-un interviu: „Sunt evreu ungur din România. Evreu prin naștere, sânge, ADN. De limbă maternă maghiară, dar cu educație românească începând din clasa întâi.”

După anexarea Ardealului de Nord de către Ungaria, fiind evreu, i s-a interzis continuarea studiilor. În acel context s-a apropiat de marxism, perceput ca formă de rezistență împotriva nazismului. A devenit muncitor, apoi strungar, implicându-se activ în mișcările sindicale și de rezistență. A fost arestat în august 1944 de temuta Direcție de Evidență și Filaj (DEF), torturat, dar nu a divulgat informații despre camarazii săi. Condamnat la 14 ani de închisoare, a fost eliberat după război și promovat în structurile diplomatice comuniste.

În 1948, la doar 26 de ani, a fost numit diplomat la Legația României din Londra. Între 1949 și 1952 a condus Direcția Economică din Ministerul Afacerilor Externe. O analiză critică a realității economice din România i-a atras acuzații de deviaționism ideologic. A fost arestat în 1952, iar după eliberare a lucrat ca cercetător economic.

Vizita în URSS în 1956 i-a revelat condițiile de viață precare de acolo, întărindu-i convingerea că sistemul socialist era profund disfuncțional. În 1957 a publicat o carte despre teoria lui John Maynard Keynes, prezentând-o ca relevantă și pentru economia socialistă. Deși inițial apreciată, lucrarea a fost ulterior condamnată ca revizionistă și retrasă din circulație.

În 1959 a fost exclus din Institutul de Cercetări Economice și interzis în cercurile academice economice. S-a reorientat spre matematică, începând un proces autodidact de recalificare în teoria optimizării. Primele articole științifice i-au fost publicate în reviste de matematică și statistică începând cu 1960. Grigore Moisil l-a încurajat în această direcție, interesat fiind de aplicațiile matematicii în economie.

În 1965, revista americană Operations Research i-a publicat lucrarea despre algoritmul aditiv, fapt ce i-a adus recunoaștere internațională. După emigrarea din România în 1967, a fost invitat de George Dantzig la Stanford, apoi a devenit profesor la Carnegie Mellon University.

În 1974 a formulat teoria Programării Disjunctive, care a revoluționat programarea în numere întregi după două decenii. Pentru contribuțiile sale a primit în 1995 prestigiosul Premiu von Neumann, iar în 2005 i-a fost acordată Medalia de Aur EURO – prima decernare a acestui premiu unui cercetător american.

Lucrări reprezentative

• E. Balas, A. Saxena, Optimizing Over the Split Closure, Mathematical Programming, 2008
• E. Balas, M. Perregaard, Lift-and-Project Cuts and Gomory Cuts, Mathematical Programming B, 2003
• E. Balas, S. Ceria, G. Cornuéjols, Mixed 0-1 Programming by Lift-and-Project, Management Science, 1996
• E. Balas, The Prize Collecting Traveling Salesman Problem (I și II), Networks, 1989 și 1995
• E. Balas, J. Adams, D. Zawack, Shifting Bottleneck Procedure for Job Shop Scheduling, Management Science, 1988
• E. Balas, V. Chvátal, J. Nešetřil, Maximum-Weight Clique Problem, Mathematics of Operations Research, 1987
• E. Balas, Disjunctive Programming, Annals of Discrete Mathematics, 1979
• E. Balas, An Additive Algorithm for Linear Programming in Zero-One Variables, Operations Research, 1965.