Ervin Acél, dirijor și pedagog româno-maghiar de origine evreiască

Ervin Acél (n. 3 iunie 1935, Timișoara, România – d. 24 august 2006, Viena, Austria) a fost un dirijor și pedagog româno-maghiar de origine evreiască, remarcabil atât pe scenele internaționale, cât și în mediul academic muzical european.

Născut într-o familie cu tradiție medicală – tatăl său, Mór Acél, fiind stomatolog, iar mama, Milina (n. Harnik), tehnician dentar – Ervin Acél și-a început studiile muzicale la Liceul de Muzică din Timișoara, sub îndrumarea pianistei Lili Havas. A urmat apoi Conservatorul din București (1953–1957), unde i-a avut ca profesori pe Victor Iusceanu, Paul Constantinescu, Silvia Căpățână, Adriana Sachelarie, George Breazul, Constantin Silvestri și Ion Vicol. Și-a completat pregătirea la Conservatorul din Cluj (1958–1960), studiind dirijatul cu Antonin Ciolan și Anton Ronai.

Ervin Acél, Hungarian conductor, former director of the Szeged Symphony Orchestra and the Oradea Filharmonia

GyS – Operă proprie

• CC BY-SA 3.0
• Fișier:Ervin Acél, Hungarian conductor.jpg
• Creată: 27 februarie 2013
• Încărcată: 27 februarie 2013

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ervin_Acél#/media/Fișier:Ervin_Acél,_Hungarian_conductor.jpg

A debutat ca dirijor la Filarmonica din Botoșani în 1960, unde a rămas până în 1963, apoi a câștigat prin concurs postul de dirijor permanent al Filarmonicii din Oradea, pe care l-a ocupat între 1965 și 1992. A urmat cursuri de perfecționare în Olanda, la Hilversum, cu Jean Fournet.

Între 1981 și 1983 a fost director artistic al Operei din Istanbul. În 1989 a lansat în România, la Oradea-Băile Felix, primele cursuri internaționale de vară pentru dirijat orchestră, devenind mentor pentru tineri dirijori din întreaga lume.

După 1992 a activat în Ungaria, la Filarmonica din Szeged, continuându-și în paralel cariera internațională cu turnee în Iugoslavia, URSS, Italia, Germania, Austria, Taiwan, Coreea de Sud și Japonia. A colaborat cu orchestre precum Staatskapelle din Dresda, Washington Philharmonic și Columbus Symphony Orchestra (SUA).

Din 1996 a fost profesor la Universitatea de Muzică și Artă Dramatică din Viena, alături de Leopold Hager. A predat și în cadrul Wiener Musikseminar, unde a avut-o ca asistentă pe Elena Casella (Italia).

Ervin Acél a fost cunoscut pentru abordările sale asupra repertoriului baroc și clasic vienez, cu o predilecție pentru muzica maeștrilor austrieci activi la Oradea (Michael Haydn, Carl Ditters von Dittersdorf), dar și pentru interpretările profunde ale lucrărilor lui Béla Bartók și Zoltán Kodály.

A fost căsătorit cu Erzsébet, arhitectă, și au avut un fiu, András. În ultimii ani ai vieții a locuit în satul Kőszegszerdahely, aproape de orașul Kőszeg, Ungaria, unde a fost și înmormântat.

Distincții

• Medalia „Meritul Cultural” clasa I (12 septembrie 1968) — pentru contribuțiile sale în domeniul muzicii.

Discografie selectivă

• J.S. Bach – Concerte pentru clavecin (solo, două și trei clavecine), ST-ECE 03251/03252
• W.A. Mozart – Concerte pentru vioară (nr. 2 și 3) și flaut (nr. 1 și 2)
• G.F. Händel – Concerti grossi, op. 6 și concerte pentru orgă
• Franz Schubert – Simfoniile nr. 1 și 4 („Tragica”)
• Max Bruch, Sarasate, Wieniawski – lucrări pentru vioară și orchestră
• Michael Haydn – două simfonii
• Ceaikovski – Serenada pentru orchestră de coarde.