Petre Strihan, avocat, profesor universitar și poet român

Petre Strihan, (pseudonimul literar al lui Petre Constantinescu), s-a născut la 27 mai 1899 în Mizil, județul Prahova, și a decedat la 25 iulie 1990. A fost avocat, profesor universitar și poet român.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/fountain-pen-filler-ink-write-1393979/

Sursa foto: https://www.voci.ro/psalmul-353-dupa-numarul-unei-celule-din-inchisoare/
Petre Strihan s-a născut într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind avocatul Ion Constantinescu, iar mama sa Steliana (născută Anastasiu). Între 1910 și 1918 a urmat liceul în orașele Ploiești și Buzău, după care a studiat Dreptul la Universitatea din București (1918–1921), lucrând în paralel ca copist în cadrul facultății. A obținut titlul de doctor în drept în anul 1925.

A avut o carieră didactică importantă în domeniul juridic, fiind:

• instructor (1928–1938),
• conferențiar universitar (1938–1942),
• profesor universitar (1942–1947).

De asemenea, a practicat avocatura între anii 1921 și 1945, activitate suspendată după schimbările politice survenite în urma Loviturii de stat de la 23 august 1944.

În plan politic, a fost subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne în guvernul condus de Ion Antonescu, între 3 februarie 1942 și 23 august 1944. Odată cu căderea regimului Antonescu, și-a încheiat mandatul în administrația publică.

După instaurarea regimului comunist, între 1956 și 1964 a fost nevoit să accepte diverse slujbe modeste: contabil pe șantier la Titu, gestionar la o cooperativă, controlor de bilete la Grădina Zoologică Băneasa, muncitor la o uzină chimică, arhivar sau operator de mașină la diferite cooperative.

Ulterior, între 1964 și 1968 a fost documentarist la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, fiind promovat ulterior la cercetător științific (1968–1970).
Petre Strihan a debutat literar în anul 1922, în revista Flacăra, iar primul său volum, Penumbre, a apărut în 1929. În perioada interbelică a fost membru al cunoscutului cenaclu „Sburătorul”, condus de Eugen Lovinescu.

Textele sale au fost publicate în reviste literare de prestigiu precum: Adevărul literar, Convorbiri Literare, Viața literară, Universul literar și Slove.

După reabilitarea sa din punct de vedere profesional, începând cu 1964 a publicat în revistele Luceafărul, Gazeta literară și România Literară.

În ultimii ani de viață, Strihan a publicat mai multe volume de poezie, în care se remarcă un stil delicat și reflexiv, cu accente de melancolie:

• Poezii (1968)
• Moara albastră (1978)
• Lumini târzii (1984).