Liviu Grăsoiu, istoric și critic literar, jurnalist român

Liviu Grăsoiu, (26 mai 1943, București – 10 octombrie 2020), a fost un istoric și critic literar, jurnalist, autor de scenarii radiofonice și de televiziune. Absolvent al Liceului „Gheorghe Lazăr” din București, și-a format o solidă cultură generală încă din adolescență, prin lecturi, participări la cenacluri și spectacole culturale.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/pen-writing-ink-pen-letter-4745931/

Formare și carieră

• A debutat publicistic cu poezii și reportaje în „Viața militară” în timpul stagiului militar (1961–1963).
• A urmat Facultatea de Limbă și Literatură Română (1963–1968), având profesori de renume precum Al. Piru, Paul Cornea, Ov. S. Crohmălniceanu.
• A absolvit cursurile postuniversitare ale Facultății de Ziaristică, cu o lucrare despre revista Spicuitorul moldo-român (1974).
• Din 1968 a lucrat la Redacția Culturală a Televiziunii Române, realizând emisiuni culturale TV și radio, printre care „Moștenire pentru viitor”, „Viața culturală”, „Scriitori la microfon” și „Revista literară radio”.

Activitate editorială

• A debutat editorial cu volumul „Poezia lui Vasile Voiculescu” (1977), urmat de numeroase lucrări de critică și istorie literară.
• A editat și îngrijit volume semnificative din opera lui V. Voiculescu și George Topîrceanu.
• A colaborat cu reviste culturale precum Viața Românească, Luceafărul, Convorbiri literare, Steaua, Tribuna, Tomis și altele.

Distincții

• Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004).
• Premii acordate de Societatea Scriitorilor Târgovișteni, Uniunea Scriitorilor din România și diverse reviste literare.
• Membru al Uniunii Scriitorilor (din 1996) și al Societății Scriitorilor Târgovișteni (din 2007).

Scrieri selectate

• Poezia lui Vasile Voiculescu (1977)
• Doinirea ca vocație și destin (1985)
• George Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române (1999)
• Emil Giurgiuca – Sub povara vremurilor (2006)
• Prima pagină sau între ’60 și ’65 (2007)
• Ferestre spre trecut (2010)
• Poeți și poezie (2011)

Apelative critice

• A fost considerat de critici precum Mircea Anghelescu, Nicolae Mecu, Ioan Adam, Constantin Cubleşan un analist profund, echilibrat și devotat scriitorilor marginalizați sau uitați.
• Lectura sa critică se remarcă prin empatie, minuțiozitate și rigoare clasică.