Prima Expoziție Națională de Agricultură și Industrie din București (20–27 mai 1865)

Această primă manifestare de amploare, dedicată agriculturii și industriei în Capitală, a reprezentat un pas hotărât spre afirmarea potențialului economic al întregii țări. Deși expoziția a cuprins doar două sectoare – agricultura și industria – ea a evidențiat nevoia unei viziuni naționale și a stimulat organizarea unor astfel de inițiative la scară largă.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Ionescu_de_la_Brad#/media/Fișier:Ion_Ionescu_de_la_Brad1.jpg

Inițiativa organizării i-a aparținut unor economiști de seamă ai epocii – Ion Ionescu de la Brad și P.S. Aurelian – două figuri remarcabile prin știință, patriotism și devotament. Ionescu de la Brad era, la acel moment, inspector general al agriculturii, numit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1864, iar Aurelian conducea Școala de Agricultură de la Pantelimon – cel mai important centru științific agricol din țară.

Expoziția nu a fost doar ideea unor elite vizionare, ci răspundea unei așteptări reale din partea producătorilor din întreaga țară. Apelul comitetului de organizare a fost primit cu entuziasm: 317 producători au trimis peste 1200 de exponate, acoperind o varietate de domenii.

Expoziția s-a ținut la Halele Obor, la Bariera Moșilor, într-o clădire cu o încărcătură simbolică aparte. Pe strada Ziduri Moși, într-o casă modestă aflată în spatele unei hale industriale, s-au petrecut episoade importante din istoria culturală a României.

În acea zonă, în 1822, bolnav și retras din activitate, Gheorghe Lazăr a locuit temporar la un văr de-al său. După plecarea sa la Avrig, unde s-a și stins din viață, Ion Heliade Rădulescu, fostul său elev, a convins familia să cumpere casa și să construiască una nouă în locul ei, în semn de respect pentru marele dascăl. Acolo a fost înființată prima tipografie modernă, unde s-au tipărit lucrări importante precum „Curierul Românesc” și „Proclamația de la Islaz”.

Devastată în timpul revoluției din 1848, clădirea a fost restaurată și, în mai 1865, a devenit locul de desfășurare al primei expoziții naționale de agricultură și industrie din România.

Expoziția a fost inaugurată pe 20 mai 1865, la ora 17:00, în prezența primului ministru Constantin Bosianu, care era totodată ministru de Interne, Agricultură și Lucrări Publice – un sprijinitor activ al evenimentului.

Interesul publicului a fost covârșitor. Ionescu de la Brad nota că, deși spațiul expoziției nu permitea prezența simultană a mai mult de 50 de persoane, în doar două ore s-au eliberat 1300 de bilete de intrare.

La rândul său, P.S. Aurelian sublinia impactul evenimentului:

„Pentru prima dată, locuitorii Capitalei au avut ocazia să vadă o parte semnificativă din produsele țării, să examineze cu propriii ochi mașini și unelte agricole, animale, țesături și obiecte de artă. A fost o dovadă vie că românii sunt interesați de progres și dezvoltare.”

Ziarul „Trompeta Carpaților”, condus de Cezar Bolliac, relata atmosfera efervescentă a expoziției:

„Zeci de mii de oameni din toate păturile sociale admirau un taur elvețian colosal, o lână fină de merinos produsă în țară, mașini agricole moderne, plante și legume rare, obiecte de artizanat…”

Expoziția din 1865 a demonstrat că România era pregătită să-și valorifice potențialul agricol și industrial, iar publicul larg era receptiv la ideea de progres și modernizare.

Sursa: https://biblioteca-digitala.ro%2Freviste%2FBucuresti-Materiale-de-Istorie-si-Muzeografie%2Fdl.asp%3Ffilename%3D04-Bucuresti-Materiale-de-Istorie-si-Muzeografie-IV-1966_278.pdf&usg=AOvVaw0YiTF6B_0hEcAr2m9zwLer&opi=89978449