Ioan G. Bibicescu, publicist și economist român

Ioan G. Bibicescu (n. 8 noiembrie 1849, Cerneţi, judeţul Mehedinţi – d. 2 mai 1924, Bucureşti) a fost un publicist, economist, om politic, guvernator al Băncii Naționale a României (1916–1921).

Ioan G. Bibicescu s-a născut la 8 noiembrie 1849 în Cerneți, județul Mehedinți, într-o familie de mici proprietari și comercianți. Tatăl său, Gheorghe Bibicu, era moșnean din Colibași, iar mama, Ioana, provenea din familia Mazilu din Băltănele. Familia s-a stabilit la Cerneți, unde desfășura activități comerciale.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_G._Bibicescu#/media/Fișier:Ioan_G_Bibicescu.jpg

A urmat școala primară la Cerneți și Turnu-Severin, apoi Liceul „Carol I” din Craiova, unde i-a fost coleg lui Alexandru Macedonski. Din 1870 a studiat Dreptul la Universitatea din București, iar apoi și-a continuat studiile la Paris.

Revenit în țară, a lucrat mai întâi ca funcționar la Primăria Capitalei, în timpul mandatului lui C. A. Rosetti, care l-a cooptat ulterior în redacția ziarului „Românul”, oficios al Partidului Național Liberal. A acumulat o vastă experiență în presă, colaborând și cu publicațiile „Dorobanțul”, „Renașterea”, și fondând, în 1887, ziarul „Unirea”. De asemenea, a condus „Telegraful Român” până în 1892.

Pe lângă activitatea jurnalistică, a fost preocupat de teme economice, sociale și culturale. A condus Societatea pentru industria și comerțul petrolului și a fost membru în Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor.

Bibicescu a aderat în 1877 la Partidul Național Liberal, alături de mentorul său C. A. Rosetti. A fost ales deputat în Reprezentanța Națională (1883), reprezentând Colegiul III Turnu Severin IV.

A intrat în cadrul Băncii Naționale a României în 1895, ca director al biletelor, apoi a devenit viceguvernator în 1914 și, din 11 decembrie 1916, guvernator, într-o perioadă extrem de dificilă pentru România. A fost un opozant ferm al trimiterii Tezaurului românesc în Rusia. După 5 ani în fruntea instituției, s-a retras în 1921, primind titlul de guvernator onorific. A murit la 2 mai 1924, în București.

Lucrări publicate (selecție)

• Mişcarea poporaţiunii în România de la 1870 până la 1878 (1880)
• Embaticul şi răscumpărarea lui (1881)
• Cercetări asupra crizei şi cauzei ei (1885)
• 1848 în România (1898)
• Este în legile noastre vreo sancţiune contra aplicării art. 7 din Constituţie (1908)
• Rectificări şi constatări cu privire la Banca Naţională a României (1914)
• Opt ani în Banca Naţională a României (1921).

Resurse recomandate

• BNR – „Ioan G. Bibicescu. Viaţa şi opera” în Restitutio, aprilie 2005
• Cristian Păunescu – Guvernatori ai Băncii Naționale: Ioan G. Bibicescu
• Ileana Roman, I. G. Bibicescu sau viața ca operă, Editura Prier, 1998, ISBN: 973-98862-0-5.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ioan_G._Bibicescu