Ion Valjan, avocat, magistrat, politician, dramaturg și memorialist român

Ion Valjan (n. 16 decembrie, Turnu Măgurele – d. 29 aprilie 1960, Penitenciarul Văcărești, București) a fost un avocat, magistrat, politician, dramaturg și memorialist român, cunoscut sub pseudonimul literar Ion Valjan.

Sursa foto: AI

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Valjan#/media/Fișier:Valjan-ion.jpg

Ion Al. Vasilescu s-a născut la Turnu Măgurele, în familia lui Alexandru Vasilescu, funcționar vamal originar din Slatina, și a Elisei Alexandrina Bătășanu, din satul Ciorâca (azi parte din comuna Făgețelu, județul Olt). Datorită naturii profesiei tatălui, familia se mută frecvent, iar Ion urmează cursurile școlare în mai multe orașe: Giurgiu, Ploiești, Turnu Severin (Liceul „Traian”) și Brăila (Liceul „Nicolae Bălcescu”), unde l-a avut coleg de bancă pe poetul Panait Cerna.

Absolvă Facultatea de Drept a Universității din Iași în 1903, iar ulterior își finalizează doctoratul în drept la Paris. Cariera sa juridică îl conduce la funcții importante, inclusiv cea de director al Teatrului Național din București (1923–1924) și de director general al teatrelor din România (1923–1926).

După instaurarea regimului comunist, Ion Valjan este arestat în anul 1950. Este deținut în mai multe închisori politice ale vremii: Aiud, Ocnele Mari și Pitești. Moare în detenție, la Penitenciarul Văcărești, pe 29 aprilie 1960.

Teatru – comedii

• Ce știa satul… (1912) – prima piesă de teatru difuzată la radio în România (18 februarie 1929)
• Nodul gordian (1920)
• Lacrima (1920)
• Generația de sacrificiu (1933, 1936)
• O inspecție (1941)

Volume postume

• Teatru. Generația de sacrificiu – Editura Minerva (1985), Editura Vremea (1998)
• Cu glasul timpului. Amintiri – Editura Eminescu (1987, 1996), Editura Humanitas (2013)
• Trei crime celebre – Editura Garamond (1994).