Pe 8 aprilie 1885 a avut loc premiera piesei de teatru „D-ale carnavalului”

„D-ale carnavalului” este o comedie în trei acte scrisă de Ion Luca Caragiale. Piesa a fost creată pentru concursul organizat de Teatrul Național din București, pe care autorul l-a câștigat. A avut premiera pe 8 aprilie 1885 și a fost publicată în „Convorbiri literare”, în numărul 2 din 1885.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/D-ale_carnavalului#/media/Fișier:Convorbiri_Literare_-prima_pagina-_1_mai_1885.jpg

„D-ale carnavalului” a avut premiera pe 8 aprilie 1885, dar inițial nu a avut succes, fiind întâmpinată cu fluierături orchestrate de cronicarul dramatic D.D. Racoviță-Sfinx, redactor al ziarului „România liberă”. Presa a criticat aproape în unanimitate piesa, acuzând-o de imoralitate din cauza prezentării unor personaje și situații din mahalaua Bucureștiului.

În același an 1885, când „D-ale carnavalului” a fost fluierată, Titu Maiorescu a publicat în „Convorbiri literare” studiul „Comediile domnului Caragiale”, în care clarifica relația dintre etic și estetic. El afirma:

„Există aceste tipuri în lumea noastră? Sunt adevărate aceste situații? Dacă da, atunci de la autorul dramatic trebuie să cerem doar să ni le prezinte artistic, iar valoarea lor morală este irelevantă.”

Deși acest studiu nu a reușit să oprească criticile la adresa operei lui Caragiale, a contribuit la consolidarea prestigiului său în viața literară, alături de analiza mai detaliată realizată în 1890 de Gherea, care a reprezentat prima exegeză analitică a dramaturgiei lui Caragiale până la „Năpasta”.