Pe 8 aprilie 1829, a apărut la București „Curierul Românesc”

„Curierul Românesc” a fost prima gazetă în limba română cu apariție constantă și de lungă durată, publicată în Țara Românească între 1829 și 1859, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu. Deși inițial se dorea ca publicația să fie „administrativă, comercială și politică”, în practică a avut un caracter predominant administrativ, devenind astfel precursoarea Monitorului Oficial. Prima ediție a apărut pe 8/20 aprilie 1829, iar publicația a continuat până la 12 decembrie 1859.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Curierul_Românesc#/media/Fișier:Curierul_românesc,_nr_24,_1829.jpg

„Curierul Românesc” și „Albina Românească” au fost precedate de alte ziare românești, printre care se numără „Courier de Moldavie”, apărut în 1790 în Moldova, și diverse publicații în alte zone ale Europei, precum „Crestomaticul românesc” din 1820, „Biblioteca românească” din 1821 și „Fama Lipschi pentru Dacia” din 1827. Unii cercetători consideră că prezența presei românești ar putea fi datată chiar din 1731, odată cu apariția Calendarului tipărit de dascălul Petcu Șoanul la Brașov, argumentând că acesta reprezenta un început al publicațiilor periodice.

„Curierul Românesc” a fost înființat cu sprijinul lui Dinicu Golescu, pe baza unui raport întocmit de contele Fiodor Petrovici Pahlen și aprobat de Pavel Kiseleff pe 3 decembrie 1828. Inițial, publicația trebuia să poarte numele de „Curierul Bucureștilor”, iar primul număr a fost lansat pe 8/20 aprilie 1829. Gazeta a continuat să apară, cu unele întreruperi, până la 12 decembrie 1859, fiind distribuită prin librarul Iosif Romanov. „Curierul Românesc” a avut un rol esențial în formarea presei românești, fiind prima publicație românească cu periodicitate constantă și cu o durată de viață îndelungată.

În paginile gazetei erau publicate texte administrative, știri politice și militare, articole educaționale și informații de interes general, inclusiv despre istorie, geografie, comerț, economie și industrie. Primul număr conținea un articol editorial despre istoricul ziarelor la nivel mondial, știri „din lăuntru” și „din afară”, informații despre sosirile și plecările demnitarilor și detalii despre progresul în agricultură.

În 1837, gazeta a început să publice un supliment numit „Curierul de ambe sexe”, un magazin cultural cu o componentă dedicată femeilor.

În 2014, „Curierul Românesc” a fost relansat după o pauză de mai bine de 150 de ani. În noua sa formă, publicația online are un caracter non-profit și își propune să sprijine tinerii jurnaliști independenți, oferindu-le o platformă pentru a deveni mai vizibili în peisajul media românesc. În toamna aceluiași an, „Curierul Românesc” a fost înregistrat ca marcă și a revenit în online ca publicație non-profit, având ca scop încurajarea jurnalismului independent în România.