Miron Costin, boier, diplomat, dregător și cronicar moldovean

Miron Costin (30 martie 1633 – decembrie 1691) a fost un boier, diplomat, dregător și un important cronicar moldovean.

Miron Costin s-a născut în 1633, fiind fiul lui Iancu Costin și al Saftei, fiica lui Ionașco Coarteș. Tatăl său, Iancu Costin, a fost postelnic și hatman, apropiat al voievodului Miron Barnovschi. După moartea acestuia în 1633, Iancu Costin a fost eliberat din închisoare și a devenit ispravnic al averii lui Barnovschi.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin#/media/Fișier:Miron_Costin_-_Foto01.jpg

Miron Costin a avut moșii în Polonia, în apropierea localității Bar, și a locuit acolo din 1634 până la sfârșitul vieții sale, în 1691. În perioada respectivă, turcii au invadat Țara Românească și Moldova, iar Costin a reușit să-i păcălească, semnalând prezența cazacilor pentru a-i face pe turci să se retragă. În urma acestei isprăvi, el și Moise Movilă au fugit în Polonia.

În 1634, Iancu Costin a luat în arendă moșia Nowosilka Nowa, aproape de Bar. În 1638, Dieta polonă i-a acordat indigenatul polonez lui Iancu Costin și fiilor săi, în semn de recunoaștere pentru serviciile lor aduse Crăiei. Miron a început studiile la colegiul iezuit din Bar și le-a continuat la cetatea Camenița, remarcându-se prin inteligență și prin cunoștințele sale în limba latină, greacă și în istorie.

În 1650, Iancu Costin a murit, iar Miron Costin s-a căsătorit cu Ileana Movilă, nepoată a domnitorului Simion Movilă.

În 1651, Miron Costin s-a înrolat în armata poloneză și a luptat împotriva cazacilor lui Bogdan Hmelnițki la Beresteciko, aproape de Camenița. După 1653, el s-a întors în Moldova și a început cariera politică, fiind numit slujitor la curtea lui Gheorghe Ștefan, domnitorul Moldovei. În 1658, a fost numit sluger, iar în 1660-1664 a fost pârcălab de Hotin.

Miron Costin a avut o activitate diplomatică semnificativă, fiind trimis în misiuni în Polonia și în Țara Românească. În 1671, a fost trimis în solie la hatmanul polonez Ioan Sobieski, iar în 1672 a început să scrie „Viața lumii”, un poem filosofic. De asemenea, a tradus lucrări istorice și a scris versuri pe teme istorice și filosofice.

În 1674, a fost numit mare logofăt al Moldovei și a continuat activitatea diplomatică, participând la numeroase misiuni. În 1683, la timpul asediului Vienei, Miron Costin s-a aflat în tabăra otomană, dar a fost un susținător al victoriei polonezilor și al declinului Imperiului Otoman.

Miron Costin a continuat să scrie lucrări importante, printre care „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace” și „De neamul moldovenilor”. A fost o figură proeminentă în cultura moldoveană și în literatura română veche.

În 1691, a fost implicat într-o intrigă politică care a dus la moartea sa. Deși nu se știe exact dacă a fost vinovat sau nu, a fost executat de către domnul Constantin Cantemir.

Miron Costin a lăsat o importantă operă literară:

• Viața lumii este prima sa operă majoră, un poem filosofic în care reflectă asupra timpului, vieții și soartei.
• Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace continuă cronicile anterioare și adaugă observații personale despre evenimentele din perioada respectivă.
• De neamul moldovenilor este o lucrare neterminată în care subliniază originile românilor și demonstrează legătura acestora cu Imperiul Roman.
• A mai scris și Cronica Țărilor Moldovei și Munteniei și Istoria în versuri polone despre Moldova și Țara Românească.