Philip W. Anderson, fizician american

Philip W. Anderson (născut pe 13 decembrie 1923 în Indianapolis, Indiana, SUA – decedat pe 29 martie 2020 în Princeton, New Jersey) a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1977, împreună cu John H. Van Vleck și Nevill F. Mott, pentru cercetările sale în domeniul semiconductoarelor, supraconductivității și magnetismului.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Philip_Warren_Anderson#/media/Fișier:Andersonphoto.jpg

Anderson a studiat la Universitatea Harvard, unde și-a obținut doctoratul în 1949. A lucrat la Bell Telephone Laboratories din Murray Hill, New Jersey, între 1949 și 1984. De asemenea, a fost profesor de fizică teoretică la Universitatea din Cambridge între 1967 și 1975 și, ulterior, la Universitatea Princeton, unde a devenit profesor emerit. Cercetările sale în fizica materiei condensate au contribuit semnificativ la dezvoltarea dispozitivelor electronice de comutare și memorie folosite în calculatoare. În 1982, a fost distins cu Medalia Națională a Științei.

Printre lucrările sale se numără Concepts of Solids (1963) și Basic Notions of Condensed Matter Physics (1984). De asemenea, Anderson era cunoscut pentru abilitatea sa de a juca jocul de masă japonez go la un nivel avansat.
Fizica materiei condensate este o ramură a fizicii care studiază proprietățile termice, elastice, electrice, magnetice și optice ale substanțelor solide și lichide. Aceasta a evoluat rapid în a doua jumătate a secolului 20, realizând progrese importante, inclusiv în dezvoltarea tranzistorului.

Cel mai mare impact în această disciplină a fost obținut în studiul materialelor cristaline, care au structuri atomice repetitive ce permit tratarea lor prin mecanică cuantică. Materialele precum metalele, semiconductoarele și izolatoarele sunt studiate intens, iar proprietățile lor electronice sunt esențiale pentru conductivitatea electrică și termică.

În plus, fizica materiei condensate include studiul stărilor lichide obișnuite și al cristalelor lichide, precum și fenomenelor cuantice la temperaturi extrem de scăzute, cum ar fi superfluiditatea și supraconductivitatea, care sunt esențiale pentru înțelegerea comportamentului materiilor în condiții extreme, cum ar fi în stelele neutronice.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Philip-W-Anderson