Ieronim G. Barițiu, publicist și traducător român

Ieronim G. Barițiu (născut pe 7/19 august 1848, Brașov – decedat pe 18 martie 1899, Sibiu), cunoscut și sub numele Jeronim, a fost un publicist și traducător român. A fost fiul unic al lui George Barițiu și a urmat gimnaziul românesc în Brașov între 1860-1864 și gimnaziul german de stat din Sibiu între 1864-1867. A frecventat pentru scurt timp Facultatea de Drept din Sibiu (1866-1868), perioadă în care l-a întâlnit pe Mihai Eminescu, care era atunci sufleur în „Compania Pascaly”. A devenit astfel primul prieten transilvănean al marelui poet, iar în 1894 a realizat un portret remarcabil al acestuia, ce a atras atenția istoricilor literari, inclusiv a lui G. Călinescu.

Sursa foto: AI

În 1868, Ieronim a plecat la Viena pentru a studia economie și drept, unde s-a reîntâlnit cu Eminescu, participând alături de el la înființarea Societății „România Jună” (1871). Cei doi au colaborat și la organizarea serbărilor de la Putna, Ieronim fiind secretarul comitetului organizatoric, condus de un alt brașovean, N. Teclu. La Viena, Ieronim a asistat la cursuri susținute de profesori celebri, pe care mai târziu i-a tradus în limba română, cum ar fi Rudolf von Ihering, profesor de drept roman. Totuși, nu a obținut nicio diplomă, dar a început să lucreze ca și corespondent de presă (1870-1874), trimițând articole la ziarul „Românul” din București și „Semănătorul” din Bârlad, semnându-le cu diverse pseudonime, cum ar fi Camil, Lucrețiu, Iunius, I.G.B. etc. Aceste articole reflectau realitățile din Viena și susțineau drepturile românilor din Transilvania.

După cinci ani în capitala Imperiului, Ieronim s-a întors în 1874 la Brașov, unde tatăl său i-a oferit un post administrativ la fabrica de hârtie din Zărnești. Însă, o serie de dezamăgiri personale, inclusiv o încercare eșuată de căsătorie și falimentul parțial al afacerii familiei, i-au afectat starea mentală. S-a mutat la Sibiu, unde, împreună cu tatăl său, a lansat ziarul „Observatoriul” (1878-1885), în cadrul căruia s-a ocupat cu tehnoredactarea și a semnat articole politice, filosofice, literare și economice. Datorită dificultăților financiare ale ziarului, a fost nevoit să accepte o slujbă de secretar și arhivar la Banca Albina (1880). În 1884, articolul său „Frica guvernului de umbrele a trei morţi vii” a stârnit un scandal și a dus la un proces de presă, iar pentru a evita problemele, tatăl său a preluat responsabilitatea pentru articol.

Ca traducător, Ieronim Barițiu a adus o contribuție importantă, traducând lucrări esențiale pentru afirmarea națională a românilor. Printre acestea se numără traducerea „Luptei pentru drept” a lui Rudolf von Ihering (1874), prima traducere în Transilvania a „Contractului social” al lui J. J. Rousseau (1879), și „Ideea de stat a Austriei” a lui Frantisek Palacky. De asemenea, a tradus lucrări din literatura franceză, germană și italiană (Lessing, Schiller, Boccaccio, Buffon, V. Hugo, La Bruyère etc.). Aceste traduceri au fost publicate în diverse reviste ale vremii, cum ar fi „Familia”, „Transilvania”, „Gazeta de Transilvania”, „Minerva” etc.

Opera sa include articole și traduceri, printre care „Serbarea Sfintele Paşti la Brașov” (1867), „Concert” (1868), „Frumuseţea femeiască şi culorile ei” (1868), „Icoane din Transilvania” (1868), „Lupta pentru drept” (1874), „J. J. Rousseau” (1878), și multe altele. De asemenea, a tradus lucrări semnificative din literatura europeană, inclusiv lucrări ale lui Lessing, Schiller și Hugo.

Deși nu a fost apreciat în mod deosebit de contemporani și a semnat multe dintre scrierile sale sub pseudonim, Ieronim Barițiu a fost un continuator al tradiției culturale a tatălui său și o personalitate valoroasă în domeniul literaturii și al presei din Transilvania.

După moartea sa prematură la vârsta de 51 de ani, opera sa a fost, din păcate, uitată de generațiile viitoare, în parte din cauza umbrei copleșitoare a tatălui său. Totuși, cercetători și istorici literari, precum V. Netea, l-au apreciat drept un epigon de luat în seamă, continuator al unui drum deja deschis de tatăl său.

Alte articole: https://galeriaportretelor.ro/item/ieronim-g-baritiu/