Constantin Garoflid, agronom, economist și moșier român

Constantin Garoflid (n. 18 martie 1872, Cândești, Vernești, Buzău – d. 1943, București) a fost un om politic român, agronom, economist și mare moșier, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul agriculturii și pentru implicarea sa în dezvoltarea sectorului rural românesc.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Garoflid#/media/Fișier:Constantin_Garoflid.jpg
Garoflid a ocupat funcția de ministru al agriculturii în mai multe guverne ale perioadei interbelice: în Guvernul Alexandru Averescu (1) (8 – 19 februarie 1918), Guvernul Alexandru Marghiloman (4 iunie – 23 octombrie 1918), Guvernul Alexandru Averescu (2) (22 iulie – 16 decembrie 1921) și Guvernul Alexandru Averescu (3) (30 martie 1926 – 4 iunie 1927). De asemenea, a fost primul președinte al Academiei de Agricultură din România și președinte al Sindicatelor Agricole, precum și al Institutului de Cercetări Agronomice.

În 1904, Constantin Garoflid a achiziționat moșia de la Țintești, unde, începând din 1910, a înființat o cultură de viță de vie, iar „Viile Garoflid” au devenit faimoase nu doar în București, ci și în Cehoslovacia și Malta. El a introdus în România, în premieră, instalația de irigare prin ploaie artificială (aspersiune).

La 17 martie 1919, a fost lansată publicația săptămânală „Munca”, dedicată politicii economice și sociale, avându-i ca directori pe Constantin Garoflid, Simion Mehedinți și Mihail Seulescu. Publicația a fost activă până pe 15 decembrie 1919.

În perioada interbelică, Garoflid a promovat dezvoltarea unei economii rurale diversificate și a fost autor principal al legilor reformei agrare de după Primul Război Mondial. A militat pentru creșterea eficienței muncii în agricultură, pentru comasarea exploatațiilor agricole, pentru mecanizarea lucrărilor agricole și pentru promovarea utilizării raționale a resurselor, cum ar fi creșterea animalelor pentru valorificarea cerealelor.

Ca ministru al Agriculturii, Garoflid a inițiat o metodă ecologică și eficientă de protejare a drumurilor din Câmpia Bărăganului împotriva viscolelor, prin plantarea de perdele de protecție din arbori și arbuști. Totodată, a adoptat o lege pentru limitarea plantării viței de vie hibride, care la acea vreme acopereau aproape 170.000 de hectare, în contrast cu viile nobile care ocupau 500.000 de hectare.

În 1929, sub conducerea lui Garoflid, a fost înființat Partidul Liga Agrară, care a editat ziarul „Agricultorul” (1929-1941). Partidul a încetat să existe în 1938.

În testamentul său, Garoflid a exprimat dorința de a fi înmormântat la moșia sa de la Țintești, dar a fost înhumat la Cimitirul Bellu din București.

Cărți publicate

• Memoriul agricultorilor mari cu privire la expropriere, București, 1920
• Un program agrar, București, 1923
• Problema monetară și agricultura, București, 1924
• Păreri economice și financiare, București, 1926
• Rolul social al proprietății mijlocii, București, 1926
• Agricultura veche, Tiparul „Cartea Românească”, București, 1943.