Eugeniu Ștefănescu-Est, scriitor, poet, caricaturist, judecător și avocat român

Eugeniu Ștefănescu-Est (n. 2 martie 1881, Craiova – d. 12 martie 1980, Galați) a fost un scriitor, poet, caricaturist, judecător și avocat român. Fiul compozitorului George Stephănescu, este, de asemenea, tatăl creatoarei de benzi desenate Marga Ștefănescu (n. 1913).

Poet simbolist de la începutul secolului XX, în 1903 a frecventat cercurile boemei pariziene și a colaborat cu publicații precum L’Assiette au beurre, L’Indiscret și La Chronique amusante, unde a publicat caricaturi. Pe lângă activitatea sa juridică, a desenat, a pictat și a scris romane, poezii și traduceri din limba franceză.

Sursa foto: AI

A fost căsătorit cu Virginia Malcoci, alături de care a avut doi copii: Margareta „Marga” și Miron. După moartea soției sale, copiii au fost crescuți de o mătușă, profesoară la pensionul de fete Notre Dame din București.

Și-a făcut debutul literar în 1897 cu poezia Toamna, publicată în Foaia pentru toți. Primul său volum de poezii, Poeme, a apărut în 1911, urmat de Imperii efemere (1925) și volumul de basme Păunașul Codrilor (1929). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a publicat romanele Spre o nouă viață (1941), Școala dragostei (1943) și Femei moderne (1944).

A urmat studiile primare și liceale la Ploiești și București, absolvind Liceul Sf. Sava. După câțiva ani de studii particulare, a obținut licența în drept în 1904. A fost magistrat în județele Teleorman și Dolj (1906-1909), apoi avocat în Baroul Prahova (1910), transferat ulterior la Baroul Ilfov (1923). De-a lungul carierei, a ocupat funcția de portărel-șef la tribunalele din Buzău (1931), Brașov (1933) și Alba (1934), demisionând la 17 septembrie 1934.

Începând cu 1952, și-a pierdut complet vederea, ceea ce l-a îndepărtat din viața literară, iar mulți l-au crezut decedat înainte de vreme. A încetat din viață la 99 de ani, pe 12 martie 1980, și a fost înmormântat pe 5 martie în Cimitirul Eternitatea din Galați.

Opere

• Poeme (1911)
• Imperii efemere (1926)
• Zaza (roman)
• Școala dragostei (roman, 1938)
• Femei moderne (roman, 1939)
• Abdulah și frumoasa Azad (povestiri, 1939)
• Zastra, fachirul (1941)
• Păunașul codrilor (1941)
• Crăiasa Liana (1946).

A colaborat cu numeroase publicații, printre care Noua revistă română (1900-1902), Carmen (1901-1902), Revista literară (1904-1905), Literatorul (1904, 1918-1919), Românul (1905-1907), Românul literar (1905), Semănătorul (1907), Revista celorlalți (1908), Libertatea (1910), Seara (1911-1916), Flacăra (1911-1923), Insula (1912), Floare albastră (1912), Facla (1916, 1923, 1925, 1930-1940) și Salonul literar (1925-1926).