Pe 25 ianuarie 1595 are loc lupta de la Rusciuc

Pe 25 ianuarie 1595, Mihai Viteazul, voievodul Țării Românești, a trecut Dunărea și a lansat un atac împotriva cetății Rusciuk (Ruse), pe care a reușit să o incendieze, capturând totodată artileria otomană.

În 1594, Mihai Viteazul a dat startul revoltei antiotomane, începută pe 13 noiembrie, când trupele muntene și ungare sub comanda sa au atacat brutal turcii din București și pe unii dintre creditorii otomani și altele etnii. Aceasta a marcat începutul unui conflict semnificativ împotriva Imperiului Otoman. Mihai a continuat cu atacuri rapide asupra mai multor orașe strategice. Astfel, în noiembrie și decembrie 1594, el a cucerit și jefuit Giurgiu, fără a reuși să prindă cetatea, iar apoi a atacat Târgul de Floci, Hârșova și Silistra în plină iarnă, într-o perioadă când turcii nu erau pregătiți pentru lupte majore.

În Moldova, Ștefan Răzvan și trupele cazaci au asediat Tighina fără succes și au reușit să ia Ismailul în primăvara anului următor. În replică, turcii au trimis două armate: una venind din sud spre Ruse și alta, o hoardă tătară, dinspre vest spre Giurgiu.

Sursa foto: https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Constantin_Lecca_-_Mihai_Viteazu.jpg

Pe 23 ianuarie 1595, a avut loc bătălia de la Șerpătești, între oastea munteană condusă de Mihai Viteazul și armata otomano-tătară. După înfrângerile suferite de tătari la Putineiu și Stănești, hanul Ghazi Ghirai II s-a alăturat cu trupele otomane conduse de Mehmed Sokollüzâde și Mustafa pașa. Mihai Viteazul a organizat un atac fulgerător asupra taberei otomane de la Șerpătești, lovind în miez de noapte, similar tacticii folosite de Vlad Țepeș în trecut. Hanul tătar a reușit cu greu să scape cu viață, iar otomanii au fost nevoiți să se retragă la Rusciuk, unde au suferit o grea înfrângere din partea armatei lui Mihai.

Bătălia a avut un ecou puternic în întreaga regiune. Un cronicar ungur, Szamosközy, a relatat despre nimicirea totală a forțelor otomane: „La Şerpăteşti, înainte de răsăritul soarelui, în iarna aceea cumplită, îi nimici, în vremea cât ar fierbe un ou, de n-a scăpat niciunul…”. Printre victime s-au numărat nepotul hanului tătăresc și imbrohorul, iar prada capturată a fost considerabilă.

Mihai Viteazul nu s-a oprit aici, continuând să atace detașamentele otomane la Rusciuk și Brăila, pregătindu-se pentru o confruntare mai mare. În februarie și martie 1595, Mihai a continuat să atace orașe precum Silistra, Nicopole și Cernavodă, în timp ce trupele otomane de la Vidin au încercat să treacă Dunărea și să atace Craiova, dar au fost respinse de valahi care au pătruns în zona Vidinului.

În aceeași perioadă, în 1595, Mihai Viteazul a organizat un marș spre Târgoviște, adunând trupe din diverse colțuri. Un raport italian descrie ordinea în care au mărșăluit soldații, în frunte cu voievodul Mihai, care comanda 1.500 de lăncieri unguri călare și aproximativ 2.000 de valahi călare înarmați cu lănci. Acesta a fost doar un pas important înainte de bătăliile și victoriile ce aveau să urmeze.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_%C5%9Eerp%C4%83te%C5%9Fti_(23_ianuarie_1595)