Bătălia de la Chilia (23–26 ianuarie 1465)

Bătălia pentru cucerirea cetății Chilia a avut loc între 23 și 26 ianuarie 1465 și a fost un conflict între moldoveni și munteni pentru controlul cetății. După o încercare eșuată de a captura Chilia, domnul Moldovei, Ștefan cel Mare (1457–1504), cu sprijinul Poloniei, care îi promisese ajutor militar în lupta împotriva cavalerilor teutoni, a organizat un nou atac.

După înlocuirea lui Vlad Țepeș (1448, 1456–1462, 1476) cu Radu cel Frumos (1462–1475), cetatea maritimă a fost cedată de regele Ungariei, Matthias Corvinus (1458–1490), lui Radu, în urma unui acord cu Mehmed II (1444–1446, 1451–1481), care a inclus Chilia în sfera de influență otomană (Eugen Denize).

Importanța strategică a Chiliei și a Cetății Albe pentru Imperiul Otoman a fost subliniată de un contemporan, care relata cuvintele sultanului: „Atâta vreme cât Chilia și Cetatea Albă rămân în mâinile românilor, iar ungurii stăpânesc Belgradul sârbesc, noi nu putem înregistra nici o victorie” (Constantin de Ostrovița).

Ștefan cel Mare după Evangheliarul de la Mănăstirea Humor

Vezi informații despre autor

• CC BY-SA 3.0
• Fișier:Humorstefan.jpg
• Încărcată: 26 octombrie 2007

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Mare#/media/Fi%C8%99ier:Humorstefan.jpg

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Asediile_cet%C4%83%C8%9Bii_Chilia#/media/Fi%C8%99ier:Kilianova.jpg

Într-o acțiune inspirată de exemplul lui Alexandru cel Bun (1430–1432), domnul Moldovei Ștefan cel Mare decide să reintegreze Chilia în circuitul comercial al Moldovei: „Vă leatul 6873 [1465] meseţa ghenarie 23, aducându Ştefan vodă multă oaste de ţară, vrându să răscumpere cetăţile care le luase păgânii de la alţi domni, pogorât-au cu toată puterea sa spre cetatea Chiliei” (Grigore Ureche). Având în vedere că regele maghiar era ocupat în Bosnia cu otomanii și se afla într-un conflict cu împăratul german Frederic III (1452–1493), Ștefan profită de această oportunitate și ajunge sub zidurile cetății pe 23 ianuarie 1465, pregătind atacul.

În timpul nopții, el reușește să pătrundă în cetate printr-o poartă lăsată deschisă (Jan Długosz) și începe asediul, susținut de bombardamente intense. „Vineri dimineață au lovit și au început să bată cetatea Chiliei. Și așa au bătut toată ziua și s-au luptat până seara. Iar sâmbătă s-a predat cetatea și a intrat Ștefan voievod în cetate, cu voia lui Dumnezeu” (Cronicile slavo-române).

În următoarele zile, Ștefan organizează administrația cetății, numind pe pârcălabii Isaia și Buhtea la conducere. Stăpânirea Chiliei a avut o importanță deosebită din punct de vedere economic și militar, slăbind pozițiile Ungariei în zona Dunării de Jos și tăindu-le sursele de venit multiplelor puteri implicate: Țara Românească, genovezii din Caffa, tătarii din Crimeea și Imperiul Otoman. Acest fapt îl plasa pe Ștefan cel Mare ca un rival important pentru dominația asupra regiunii pontice (Eugen Denize).

Pentru a obține iertarea sultanului, Ștefan trimite daruri și probabil acceptă majorarea tributului. Totuși, controlul acestor importante centre maritime atrage invazia armatei vecinilor, dar marele domn rezistă cu succes.

Bibliografie
George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, București, 2011.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Chilia_(23_%E2%80%93_26_ianuarie_1465)