Betty White, actriță americană

Betty White (născută pe 17 ianuarie 1922 în Oak Park, Illinois, SUA – decedată pe 31 decembrie 2021 în Brentwood, California) a fost o actriță americană celebră, cunoscută pentru contribuțiile sale remarcabile în comedie, în special prin rolurile sale din sitcomurile „The Mary Tyler Moore Show” și „Fetele de Aur”.

White a crescut în Los Angeles și, în anii 1940, a început să apară în emisiuni de radio. În 1949, a debutat la televiziune, lucrând ca „fată Friday” în emisiunea „Hollywood on Television”. Ulterior, a devenit gazda acestei emisiuni și, în 1952, a co-fondat Bandy Productions pentru a dezvolta proiecte proprii. Același an a marcat premiera sitcomului „Viața cu Elizabeth”, în care White nu doar că a jucat rolul principal, dar a și co-creat și produs serialul, care a fost difuzat până în 1955. După aceea, a apărut în „Date with the Angels”, o comedie despre viața domestică. De-a lungul carierei, White a devenit o prezență constantă în emisiunile de jocuri de televiziune, precum „Pentru a spune adevărul”, „Care este linia mea?” și „Parola”, aceasta din urmă fiind găzduită de Allen Ludden. White și Ludden s-au căsătorit în 1963 și au fost împreună până la moartea sa în 1981.

Licensing

This file is licensed under the Creative Commons Attribution 2.0 Generic license.

Attribution: photo by Alan LightYou are free:

• to share – to copy, distribute and transmit the work
• to remix – to adapt the work

Under the following conditions:

• attribution – You must give appropriate credit, provide a link to the license, and indicate if changes were made. You may do so in any reasonable manner, but not in any way that suggests the licensor endorses you or your use.

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/File:Betty_White_1988_Emmy_Awards_(cropped_2).jpg

În 1973, Betty White a început să joace în „The Mary Tyler Moore Show”, un sitcom care avea loc într-o redacție de televiziune, unde a primit aprecieri pentru rolul său ca Sue Ann Nivens, o gazdă vicleană și plină de farmec a emisiunii „Happy Homemaker”. Pentru această performanță, White a fost nominalizată de trei ori la premiile Emmy, câștigând trofeul în 1975 și 1976. După încheierea serialului în 1977, White a continuat să joace în mai multe producții TV, inclusiv în „The Betty White Show” (1977-1978) și în roluri recurente în „The Love Boat” și „Familia Mamei”.

Unul dintre cele mai importante momente din cariera sa a fost debutul în „Fetele de Aur” în 1985, unde White a jucat rolul optimistei Rose Nylund, alături de Bea Arthur, Rue McClanahan și Estelle Getty. Serialul, despre un grup de femei în vârstă care trăiesc împreună în Miami, a avut un succes imens. White a câștigat șapte nominalizări la Emmy și a câștigat premiul în 1986. După încheierea „Fetelor de Aur” în 1992, a continuat să joace în diverse producții TV, inclusiv în spin-off-ul „The Golden Palace” și în serialele „Boston Legal” și „Îndrăznețul și Frumosul”. În 1996, a câștigat un Emmy pentru apariția sa ca invitată în „Spectacolul John Larroquette”.

În 2010, Betty White a cunoscut o creștere semnificativă a popularității, datorită unei reclame umoristice difuzate la Super Bowl și unei campanii pe Facebook pentru a o face să găzduiască „Sâmbătă seara Live”. În mai 2010, ea a devenit cea mai în vârstă gazdă a emisiunii și a câștigat un premiu Emmy pentru interpretarea sa. În același an, a debutat în sitcomul „Hot in Cleveland” pe canalul TV Land, în care a jucat rolul unei îngrijitoare mai în vârstă, Elka, care trăiește cu trei femei mai tinere. Spectacolul a fost difuzat până în 2015. Totodată, White a fost gazda și producătorul executiv al reality show-ului „Off Their Rockers” (2012-2014), în care vârstnicii făceau farse tinerilor neștiutori. În 2015, a prezentat două episoade din „Betty White’s Smartest Animals in America”.

Deși a fost mai ales cunoscută pentru aparițiile sale televizate, Betty White a avut și o carieră cinematografică, debutând în 1962 în filmul „Advise & Consent” și apărând în producții precum „Lake Placid” (1999), „Propunerea” (2009) și „Tu din nou” (2010). În 2019, a împrumutat vocea unui personaj din „Povestea jucăriilor 4”, Bitey White, un inel dentar.

Pe lângă carierea sa de actriță, Betty White a fost o susținătoare activă a drepturilor animalelor și a scris două cărți de memorii: „Here We Go Again: My Life in Television” (1995) și „Dacă mă întrebi (și bineînțeles că nu o vei face)” (2011), care a câștigat un premiu Grammy pentru cel mai bun album de cuvinte vorbite. În 1995, a fost inclusă în Sala Celebrității Academiei de Televiziune.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Betty-White