Din 16 ianuarie 1885, ziarul România liberă a devenit organ de presă al grupului junimist

România Liberă este un ziar românesc fondat în 1877, care a avut un rol semnificativ în istoria presei din România. În perioada comunistă, a fost al doilea cel mai important cotidian, după Scânteia. Ziarul a fost publicat între 15 mai 1877 și 14 iunie 1889, perioadă în care a atras colaboratori de prestigiu din cultura română, printre care Mihai Eminescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu, fondatorul Societății Junimea.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Rom%C3%A2nia_liber%C4%83_1879-04-29,_nr._0579.pdf

În 1885, România Liberă a devenit organ de presă al grupului junimist. La doar câțiva ani după lansare, ziarul s-a apropiat de acest grup politic, iar conferințele lui Titu Maiorescu au fost larg prezentate în paginile sale. A reprezentat interesele junimiștilor care au intrat în Parlament la alegerile din noiembrie 1884. În 16 ianuarie 1885, ziarul s-a declarat oficial „organ de presă al grupului junimist din Partidul Conservator”.

De-a lungul existenței sale, România Liberă a fost un ziar al opoziției, reflectând evenimentele importante ale vremii și combatând atitudinile guvernamentale pe care le considera necorespunzătoare. A promovat idealuri precum cinstea și dreptatea, păstrându-și verticalitatea indiferent de contextul politic. Ziarul a coincis cu proclamarea independenței României, iar în paginile sale din 25 mai 1877, s-a consemnat ședința Senatului din 21 mai, care a consfințit acest moment istoric.

Printre colaboratorii importanți ai ziarului s-au numărat scriitori și personalități din diverse domenii, precum Barbu Ștefănescu Delavrancea, care a debutat în 1877 cu un articol despre Carol I și ofițerii români, și care mai târziu a semnat foiletoane sub pseudonimul Argus. De asemenea, în paginile României Libere au fost publicate cronici teatrale și muzicale, articole despre teme științifice și culturale, precum și traduceri din literatura universală.

În perioada 1884-1889, ziarul a încercat să lanseze un supliment literar săptămânal cu același nume, care a avut ca scop promovarea literaturii naționale și universale. Deși a avut o durată scurtă de apariție, suplimentul a contribuit la diversificarea ofertei culturale a ziarului.

Prin urmare, România Liberă a fost nu doar un important organ de presă al grupului junimist, dar și un bastion al opoziției și un promotor al literaturii și culturii românești.

Sursa: https://romanialibera.ro/special/incomod-de-la-1877-105850/