Nicolaus Olahus, cleric catolic, umanist, istoriograf și om politic de origine română

Nicolaus Olahus (n. 10 august 1493, Sibiu, județul Sibiu – d. 15 ianuarie 1568, Bratislava, Cehia) a fost un renumit umanist medieval de origine română, considerat primul reprezentant al acestui curent în istoriografia românească. A fost om de cultură, preot catolic, arhiepiscop și primat al Ungariei.

Nicolaus Olahus s-a născut la Sibiu într-o familie de origine română, fiul lui Stoian și Barbara. Tatăl său, Stoian (cunoscut și ca Stefanus Olahus în unele surse), provenea dintr-o familie domnitoare din Țara Românească și a fost ofițer în oastea lui Matei Corvin și judecător regal la Orăștie. Deși nu se știe cu precizie la ce ramură a familiilor domnitoare muntene aparținea Stoian (Drăculeștilor sau Dăneștilor), este clar că era înrudit cu mari personalități ale vremii, iar bunica lui Nicolaus era sora lui Iancu de Hunedoara. Mama sa, Barbara, se crede că avea origini maghiare și purta numele de familie Hussar, varianta alterată a numelui românesc Hânsar.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolaus_Olahus#/media/Fi%C8%99ier:Nicolaus_olahus.jpg

După moartea Barbarei, Stoian s-a recăsătorit cu o femeie pe nume Jodgici, dar nu se știe dacă au avut copii din această căsătorie. Din prima căsătorie, Stoian și Barbara au avut patru copii: Nicolaus (Olahus), Matei, Ursula și Ileana. Matei a devenit judecător regesc la Orăștie. Nicolaus Olahus nu s-a căsătorit și nu a avut urmași.

Se presupune că, în perioada copilăriei sale la Sibiu, Nicolaus a învățat limba română și primele noțiuni de latină. La vârsta de 17 ani a fost trimis la Școala Capitulară din Oradea, unde a studiat limba latină, elocința, muzica, astronomia și religia. După doi ani, a intrat în serviciul curții regale a Ungariei, sub regele Ludovic al II-lea, unde a învățat manierele nobilimii și a devenit secretar al episcopului din Pécs.

După ce a ajuns canonic în diverse orașe din Ungaria, Olahus a continuat să frecventeze Curtea Regală, devenind secretar al reginei Maria de Habsburg. După moartea regelui Ludovic al II-lea în bătălia de la Mohács (1526), Olahus a rămas în anturajul reginei, în ciuda dorinței sale de a obține o funcție în cadrul Bisericii. De-a lungul vremii, a continuat să slujească la curțile regale ale Europei, inclusiv în Ţările de Jos, unde a avut contacte cu marele umanist Erasmus din Rotterdam.

În această perioadă, Olahus s-a dedicat studiilor, învățând greaca și realizând traduceri din limba elenă. De asemenea, a scris poezii și a făcut progrese semnificative în dezvoltarea sa intelectuală. A devenit un susținător al învățământului superior, reformând sistemul educațional în Ungaria, în special prin reorganizarea școlii de la Tyrnavia în 1554. A înființat și o tipografie pentru a sprijini educația religioasă și laică.

În 1553, Olahus a fost numit episcop de Strigoniu și primat al Ungariei, funcție în care a luptat împotriva Reformei Protestante și a încercat să întărească catolicismul în regiune. A fost activ în combaterea abuzurilor și a încercat să restabilească ordinea în Biserica Catolică din Ungaria.

Opere

Printre lucrările semnificative ale lui Nicolaus Olahus se numără:

• Catholicae ac Christianae Religionis praecipua quaedam capita (1536)
• Chronicon
• Ordo et Ritus Sanctae Mitropolitanae Ecclesiae Strigoniensis, destinat ghidării preoților.

Nicolaus Olahus a murit pe 17 ianuarie 1568, la Bratislava, la vârsta de 76 de ani. Unele surse menționează că ar fi murit pe 14 sau 16 ianuarie. A fost înmormântat în Biserica Sfântul Nicolae din Tyrnavia (astăzi Trnava, Slovacia), iar pe mormântul său se află următorul epitaf: „Conditur hoc moriens tumulo Nicolaus Olahi/Qui praesul vivens Strigoniensis erat.”

Mai multe străzi din Oradea, Salonta și Sibiu îi poartă numele. De asemenea, busturi și statui dedicate lui au fost ridicate la Orăștie și Sibiu. Un grup școlar din Orăștie și un cenaclu umoristic sibian poartă, de asemenea, numele său.

Bibliografie

• Bezdechi, Ștefan – Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, Editura RAM, Aninoasa-Gorj
• Lupaș, Ioan – Cronicari și istorici români din Transilvania, vol. I, Editura Scrisul Românesc, Craiova.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nicolaus_Olahus