Elena Farago, scriitoare română

Elena Farago (29 martie 1878, Bârlad, jud. Vaslui – 4 ianuarie 1954, Craiova) a fost o scriitoare română.
Provenind dintr-o familie înstărită de greci, Paximede, Elena Farago a studiat la pensioanele „Varlaam” și „Drouchet” din Bârlad. După moartea părinților, s-a mutat la București, unde a lucrat pentru o perioadă în casa lui Ion Luca Caragiale, loc unde l-a cunoscut pe viitorul său soț, Francisc Farago. Cei doi s-au stabilit la Craiova.

A debutat publicistic în 1898 cu un reportaj, semnat „Fatma”, în „România Muncitoare”, iar în 1902 a început să publice poezie în același ziar. Prima sa plachetă de versuri, „Versuri” (1906), publicată la îndemnul lui Nicolae Iorga, a fost bine primită de critică. Ulterior, au urmat volumele „Şoapte din umbră” (1908), premiat de Academia Română, „Traduceri libere” (1908), „Din taina vechilor răspântii” (1913), „Şoaptele amurgului” (1920), „Poezii alese” (1924), „Nu mi-am plecat genunchii” (1926), „Poezii” (1937), dar și mai multe lucrări destinate copiilor, cum ar fi „Pentru copii” (2 vol., 1913, 1920), „Copiilor” (1913), „Din traista lui Moş Crăciun” (1920), premiat de Academia Română, „Să nu plângem” (1921), „Într-o noapte de Crăciun” (1944), „Patru gâze năzdrăvane” (1944).

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Farago#/media/Fi%C8%99ier:Elena_Farago.jpg

A colaborat cu mai multe reviste, printre care „Convorbiri Literare”, „Semănătorul”, „Ramuri”, „Revista Noastră” și a fondat la Craiova revista „Năzuinţa”, alături de intelectuali precum Simion Mehedinţi, Ion Barbu, Perpessicius, Victor Eftimiu, Camil Petrescu sau Mihail Dragomirescu.

A fost distinsă cu numeroase premii, inclusiv Premiul „Adamachi” al Academiei Române (1908, 1920), Premiul Internațional „Femina– Vie Heureuse” (1925), Premiul „Neuschotz” (1927), Premiul Național pentru Literatură (1937), Medalia Bene Merenti și Ordinul Meritului Cultural în grad de Cavaler, acordate de Carol II. În 1978, la 100 de ani de la nașterea sa, Elena Farago a fost omagiată de UNESCO. În fiecare an, în martie, la Craiova se organizează „Zilele Elena Farago”, un program cultural dedicat memoriei sale, iar numele său este asociat cu mai multe școli și grădinițe. Eugen Lovinescu a descris poeziile Elenei Farago ca având un farmec subtil, cu sensuri adânci, chiar dacă cuvintele sunt simple.

Bibliografie
George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Elena_Farago